Etajul 4

Într-o noapte cineva (nu spun cine) încerca să adoarmă pe salteaua lipită de podea. Undeva într-un apartament la etajul 4. Şi-atunci, cândva între orele 03.20 - 04.30, acel cineva a realizat că are corpul suspendat la mare înălţime şi că în caz de cutremur sau explozie la conducta de gaz se va prăbuşi din etaj în etaj, din dormitor în dormitor, până la parter sau, şi mai rău, până în pivniţa întunecoasă plină cu ţevi, gunoaie, şobolani morţi şi pisici. Va trece prin dormitorul doamnei bolnave, prin cel al cuplului de la etajul 2, prin camera babei de la 1 şi va ajunge la vecinii care tocmai s-au mutat la parter.

Gândul stupid, desigur că realiza asta, nu i-a dat pace până când s-a făcut lumină afară şi, în sfârşit, a adormit. Când s-a trezit, după ora prânzului, a scuturat pătura. Un ciucure s-a desprins şi-a căzut în grădina din faţa blocului. Mai târziu, plecând la muncă, s-a uitat după gard, încercând să-l zărească, însă nu se vedea pe pământul bătătorit.