# Clavir, caşmir. Caşmir, clavir. Clavir, caşmir. Caşmir, clavir. Clavir, caşmir. Caşmir, clavir. Clavir, caşmir. Caşmir, clavir. Clavir, caşmir. Caşmir, clavir. Clavir, caşmir. Caşmirclavir, Clavircaşmir, Caşmirclavircaşmirclavircaşmir. Caşmir, clavir. Clavir, caşmir, caşmir, clavir. Caşmir, clavir şi tot rostind aceste cuvinte de prea multe ori, consoanele şi vocalele lor lovite de cerul gurii se amestecă într-un terci de nerecunoscut, pierzându-şi substanţa. Despărţindu-le cu sila ies la iveală altele noi, cum ar fi caşul şi mirul (din caşmir), clavirul rămâne nejumulit de litere dar şi gol, lucitor ca o tinichea de care bagi de seamă că n-ai trebuinţă. Rostit de 509 ori în aceeaşi încăpere, cât timp limba mică a ceasului ar ajunge de la 12 la 1, cuvântul clavir va putea să însemne în final şi vampir, chimir sau tapir. Nu va mai păsa cuiva. Pe bună dreptate! Auzind de 509 ori clavir, clavir, clavir, clavir, clavir şi iar clavir, mi-ar fi tot una dacă un tapir îmbrăcat în caşmir ar cânta la chimir cocoţat pe acel clavir năclăit în mir. Şi mai cred că oamenii în toată firea fără pic de vin roşu în sânge, atât cât şi cei care nu sunt slabi de minte, n-ar trebui să vorbească despre astfel de lucruri. Punct!
# Ceaiul din: flori de tei, iarbă de talpa gâştii, fruct de păducel, rădăcină de valeriană şi conuri de hamei (o lingură pentru o cană de apă fiartă), alungă insomnia. Ţâşnind din proaspătul adormit, poate că pleacă în altă cameră, din alt bloc, în trupul unui necunoscut. Trezindu-l.
# Mickey Mouse, odrasla domnului Disney, s-a născut în toamna anului 1928. Pe ecran a căpătat vocea unui conte italian scăpătat, fost vânzător la Ford, care se putea "lăuda" cu un timbru ascuţit de eunuc. Prin urmare, din negustor de automobile contele avansase în postul de vorbitor şoricesc.
# Ambrose Bierce, în Dicţionarul Diavolului, a definit fotografia în felul următor: "Un tablou pictat de soarele fără pregătire în artă. Este mai bună decât opera unui apaş, dar nu chiar aşa de bună ca aceea a unui cheyenne". În acelaşi dicţionar se menţionează că nezburătoarea domestică cunoscută sub numele de gâscă este, citez, "O pasăre care furnizează pene pentru scris". Se dă de înţeles că aceste instrumente utile rămân umplute cu "energiile intelectuale ale păsării şi ale caracterului său emoţional", iar după ce sunt înmuiate în cerneală de un om numit autor, care o foloseşte la mâzgălit hârtia, rezultă "o transcriere foarte corectă şi curată a gândurilor şi sentimentelor păsării". Din fericire folosesc la scris tastele calculatorului, nu pene, prin urmare nu se vor regăsi printre rânduri mentalităţile gâşteşti. Trebuie să mai precizez că domnul Bierce şi-a început dicţionarul în 1881, terminându-l în 1906.
