Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Revista presei  Sageata  Citind Suplimentul de cultură

„La mineriada din iunie am asistat la adevărata revoluţie“ – Interviu cu istoricul Marius Oprea


Redacţia Suplimentul de Cultură

27.06.2005
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Actualitate:

La Uniune, birjar, la Uniune!
de R. Chiruţă
Numele noului preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România a fost cunoscut de participanţii la Conferinţa Naţională ce a avut loc pe 17 iunie, la Bucureşti, încă dinaintea desfăşurării efective a votului. Situaţia nu ascunde însă cine ştie ce obscure jocuri de culise şi nu se bazează nici măcar pe vreo remarcabilă intuiţie „politică“ a scriitorilor...
Citiţi întregul articol...

Pascal Bruckner, în exclusivitate pentru „Suplimentul de cultură“: „Franţa este o ţară în declin“
Interviu de Răzvan Ţupa
La aproape 57 de ani, Pascal Bruckner este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori francezi contemporani, succesul primelor sale romane (Luna de fiere, Hoţii de frumuseţe) fiind dublat de volume de eseistică în care pune în discuţie ipocriziile şi tabuurile lumii occidentale. Bruckner a venit la Bucureşti pentru a lansa traducerea în limba română a romanului Iubirea faţă de aproapele, apărut la Editura Trei.
Citiţi întregul articol...

@ şi bentiţele
de Mihaela Michailov
Denumit internetistic, cu un @ alternativ stimulativ şi două fetiţe cu bentiţă albă şi priviri ceţos zîmbăreţe pe afiş, care par ieşite dintr-un gimnaziu de dinainte de ’89 (păcat că nu li se vede matricola!), TRANS.FORM@ (Transilvania Forme Alternative Teatrale) încearcă să menţină căutarea experimentului la suprafaţă. Lucru extrem de dificil dacă stăm să ne gîndim la precaritatea acestei zone în spaţiul nostru teatral şi la infuzia de adrenalină de care e absolută nevoie.
Citiţi întregul articol...

Rubrici permanente:

Circul nostru vă prezintă:
Ritmuri populare
de Lucian Dan Teodorovici
O obsesie – nu pe deplin justificată de calcule – a anului politic 2005 este curentul popular, care a „pătruns“ o sumedenie de partide şi partiduleţe. Un joc politic cu accente ridicole, cu balans serios dinspre popular spre populism şi viceversa, în care l-am găsit mai întîi, acceptîndu-i argumentele, pe Gheorghe Ciuhandu, apoi, ca spectatori de circ, pe Gigi Becali, după care, nerenunţînd la zîmbet, pe Corneliu Vadim Tudor, iar într-un final, mai surprinzător decît toţi ceilalţi la un loc, pe Boc & Videanu, în tandem spre victoria într-un P.D. ce schimbă cu ochii închişi şoseta stîngă cu şoseta dreaptă – căci despre schimbarea doctrinei ca pe nişte şosete vorbim aici.
Citiţi întregul articol...

Românii e deştepţi
Adevăruri care nu dau bine
de Radu Pavel Gheo
De cîte ori nu auzim lideri de opinie din diverse domenii susţinînd că pentru ei publicul e extrem de important sau că singurele lucruri care-i mînă în luptă sînt onestitatea, calitatea informaţiilor şi binele cetăţenilor. Ei ştiu că mint, publicul ştie şi el că e minţit, dar acceptăm cu toţii minciuna, fiindcă celor dintîi le foloseşte, iar pe cei din urmă îi măguleşte. În realitate, cetăţeanul e pentru toţi un termen abstract, iar românul concret e considerat masă de manevră, turmă influenţabilă; totul e să ştii prin ce tehnici să manevrezi turma. N-o să auzi însă pe nimeni spunînd aşa ceva.
Citiţi întregul articol...

Ars Coquinaria
Reţeta verii
de Adriana Babeţi
O să vă spunem altă dată cum, de ce, unde şi cînd ne-a bătut gîndul de a pofti să gătească cîţiva prieteni scriitori direct în rubricuţă, pe bune. S-au înghesuit destul de mulţi (nici n-aţi crede cîţi şi mai ales cine!), aşa că a trebuit să facem un concurs. Încununatul cu lauri al lunii iunie, ba chiar al întregii veri, e – de departe – Călin-Andrei Mihăilescu. Iată cu ce ne îmbie el de peste ocean, de pe malul (stîng) al Tamisei canadiene, taman din London. Mulţumim, Călin.
Citiţi întregul articol...

La loc TELEcomanda
Proprietarul de iluzii, faţă cu Legea retrocedărilor
de Alex Savitescu
Cică Monica Macovei se face rangă şi sparge pahare cu dinţii. Miron Cozma îl atacă pe fostul preşedinte, îl face neocomunist şi responsabil de masacrarea studenţilor. Un cripto-duhovnic din Vaslui cu alură de morcov dogmatic se crede Jesus Christ Superstar şi răstigneşte o soră din mănăstire. Gigi Becali se înjură cu verii, verii se înjură cu Lucescu, Lucescu înjură sistemul, printre dinţi.
Citiţi întregul articol...

Dumnezeu se uită la noi cu binoclul
O poveste hazlie
de Emil Brumaru
Scriam din ce în ce mai prost. Dar asta nu conta! Viaţa îmi dăruise, cam tîrziu, ce-i drept, în pofida bolilor colecţionate de-a lungul anilor... mai lipseau doar lepra naturalistă şi sifilisul romantic, dar nu era timpul pierdut... îmi făcuse cadou, iată!, pe degeaba, această poveste hazlie, de desenat mai degrabă în benzi colorate cu ştrumfi bezmetici... benzi ornate cu interjecţii insolite: slup!... flop!... bleah!... kronk!... zdrumb!... ciuşşş!... tiuk! (din Harms)... zdîc! (din Creangă)... pfui!... beork!... cleaf!... şi aşa mai departe...
Citiţi întregul articol...

Cum stau lucrurile
Ce mai cred despre lucruri
de Ionuţ Chiva
Să nu uit să-mi aduc aminte cum e cînd scriu, asta însemnînd nu neapărat actul, cît, mai degrabă, perioada în care eu lucrez la ceva. Atunci am impresia că-s iluminat, ceea ce-i, evident, o prostie imensă, dar asta e fix lipsit de interes, întrucît efectele sînt mereu benefice, pentru mine şi pentru cei apropiaţi de mine. În ce sens, în sensul că-s proxim fericit, asta însemnînd că-s mult mai sigur, deci mai liniştit şi mai rece cumva, mai nepăsător dacă vrei (deşi e o formulă chiar lipsită de conţinut, cea cu nepăsător etc.).
Citiţi întregul articol...

Scrisoare pentru melomani:
Hermann Scherchen despre George Enescu
de Victor Eskenasy
Întîmplarea face să mă ocup de cîţiva ani de personalitatea dirijorului german Hermann Scherchen, urmare şi a prieteniei care mă leagă de fiica sa, Myriam. Myriam face parte dintre cei cinci copii ai dirijorului, născuţi din ultima căsătorie, în anii ’50, cu o matematiciană de la Zürich, Pia Andronescu. Aşa cum o arată numele, Pia a avut un tată român, profesorul timişorean Pius Andronescu, una dintre personalităţile ştiinţifice ale primei jumătăţi a veacului trecut.
Citiţi întregul articol...

Teatru în laborator
Ce-ar fi dac-ar fi
de Luiza Vasiliu
S-a întîmplat să am răbdare şi îngăduinţă şi să mai merg iar la teatru, în aşteptarea aceleiaşi piese, la reprogramarea Măscăriciului lui Mălăele. S-a întîmplat, uimire şi cutremur, să se amîne şi a doua oară (pînă pe 27 iunie). De data asta, bileţelul era lipit pe geamul de la agenţia teatrală. Motivele obiective erau aceleaşi: necunoscute.
Citiţi întregul articol...

Cronică de carte
Memoria: o maşină de asamblat piese
de Iulia Blaga
„Memoria e o artă combinatorie“. Sună contradictoriu şi patologic. Probabil că Ramon Lull n-ar fi fost de acord. Jucăria lui din bucăţele de lemn îl ajuta să demonstreze că tot ce scrie în Biblie e adevărat, indiferent cum ai permuta piesele. Poate că principiul acelor discuri suprapuse e valabil şi pentru memorie, deşi ştiu că nu se cunoaşte exact cum funcţionează ea. Se spune totuşi că datele se înmagazinează sub forma unor engrame, a unor coduri.
Citiţi întregul articol...

Liberul Arbitru
Un fost fotbalist
de Sorin Stoica
Adriano sau Ronaldo lovesc mingea numai după ce în prealabil au făcut pe deasupra ei un fel de pase magice cu piciorul, aşa cum procedezi cu un glob de cristal în care poţi citi trecutul, prezentul şi viitorul.
Citiţi întregul articol...

Pop-cultură:

Route 66
America fără ecran
de Casiana Ioniţă
Cel puţin două personaje celebre au pornit în călătorie prin America anului 1947. Unul dintre ele, Dean Moriarty, născocirea lui Jack Kerouac în romanul On the Road (publicat în 1957), a devenit un soi de Che Guevara pentru mulţi excursionişti. Celălalt personaj, Simone de Beauvoir, era deja un fel de icoană feministă, ajunsă în Statele Unite pentru o serie de conferinţe. Diferenţa dintre cele două călătorii nu este chiar atît de mare precum distanţa dintre beatnicii lui Kerouac şi feministele Simonei de Beauvoir. Drumul le trece prin aceeaşi Americă în ritmuri de jazz.
Citiţi întregul articol...

Homepage, sweet home
Scriitori şi site-urile lor
de Florin Lăzărescu
Pentru cei care folosesc Internetul e aproape un gest reflex să dai un search pe Google aproape la orice nelămurire. Mulţi au ajuns să perceapă motoarele de căutare ca un fel de fiinţă super-inteligentă, care îţi cunoaşte gîndurile, îţi bănuieşte intenţiile şi-ţi oferă soluţii în orice situaţie. Dacă ai curiozitatea să urmăreşti ce cuvinte-cheie sînt folosite la căutare, întîlneşti fraze precum „povestiri care să mă amuze“, „poze cu studenţii din Oradea“, „cum scriu compunerea la română Eliade“, „ultima modă în materie de coafură“ etc.
Citiţi întregul articol...

Carte:

Jurnalul lui Mircea Cărtărescu – 1997-2003 – Un Big Brother literar
de Luminiţa Marcu
Mircea Cărtărescu se plînge deseori în jurnal de lumea literară românească şi, mai ales, de critica literară. Ba chiar s-ar putea crede că este, ca scriitor, situat cu totul în afara acestor mici mizerii: „Nu intra în jocul lor. Nu-i asculta, nu te-ntreba cu ce nou strat de mizerie te mai acoperă. Nu încerca să-i schimbi sau să le răspunzi. Nici o polemică, nici un semn în afară de strictul necesar: cărţile tale“ (299). Aşa să fie?
Citiţi întregul articol...

Interviu:

Istoricul Marius Oprea: „La mineriada din iunie am asistat la adevărata revoluţie“
Interviu de Emilia Chiscop
După părerea mea, a fost subevaluată reţeaua pe care fosta Securitate o dezvoltase după 1989 şi faptul că între regimul comunist şi regimul Iliescu a fost o continuitate clară. Or, pe de o parte faptul că era un guvern de coaliţie, cu nesfîrşite certuri interne între parteneri pentru ocuparea posturilor, pe de altă parte lipsa de expertiză a unora numiţi după algoritm au creat posibilitatea acestor structuri – care în 1997 intraseră în mod cert în degringoladă – să se regrupeze rapid şi să înceapă o acţiune de dezinformare, de sabotare a acţiunilor de reformă şi aşa mai departe. Cele mai grave disfuncţionalităţi, după părerea mea, au constat în faptul că o puternică grupare de securişti s-a reactivat sau a fost activată în sfera justiţiei. De aici şi eşecul luptei anticorupţie.
Citiţi întregul articol...

Dosar:

Bienala de la Veneţia cuprinsă de gripa românească
Cea de-a 51-a ediţie a expoziţiei internaţionale de artă organizată de Fondazione La Biennale di Venezia prezintă două evenimente instalate de Maria de Corral şi Rosa Martinez în spaţiile de la Giardini şi Arsenale, o serie complexă şi variată de propuneri ale celor 70 de pavilioane naţionale (30 în Giardini şi 40 în alte locaţii ale centrului istoric), precum şi o multitudine de evenimente colaterale, distribuite în diferite locuri, care te pun în situaţia de a-ţi crea itinerarii alternative prin toată Veneţia.
Citiţi întregul articol...

Parada cosmopolitismului
de Cătălin Gheorghe
Experienţa practicii artistice recente provoacă organizatorii să oscileze între ceea ce e acceptat şi risc, determină curatorii să propună concepte relaxate ori programatice şi convoacă publicul să trăiască variaţiunile estetice şi să judece deciziile artistice ale autorilor.
Citiţi întregul articol...

Pavilionul lui Knorr şi ideologia europeană
de Cătălin Gheorghe
Încă de la aflarea proiectului cîştigător pentru Pavilionul României, prin descrierea sa în mass media şi în listele de discuţii pe Internet, acesta a stîrnit controverse şi a atras aprecieri. Controverse din partea celor care au o accepţiune definitivă asupra artei ca obiect estetic, aprecieri din partea celor care înţeleg că arta se află într-o dinamică relaţie cu societatea, politica, economia şi cultura în general.
Citiţi întregul articol...

Sculptura socială după modelul unei frunze de Ginkgo – Interviu cu Gilbert & George
Interviu de Cătălin Gheorghe
Deşi consacraţi într-o altă generaţie de artişti, Gilbert & George propun şi la această ediţie a Bienalei o serie de lucrări care folosesc cele mai recente tehnologii grafice. Cele şase galerii ale Pavilionului Marii Britanii prezintă o serie de 25 de imagini care combină ingenios tehnicile estetice cu mesajele sociale şi politice. Intitulată Ginkgo Pictures, această serie de imagini se inspiră din acţiunea proprietăţilor mitice şi biologice ale speciei Ginkgo Biloba, o metaforă pentru forţa vitală a vieţii, un simbol al migrării şi o expresie a ornamentării.
Citiţi întregul articol...

Dezbatere pe marginea unui gol – Interviu cu artistul Daniel Knorr şi curatorul Marius Babias Interviu de Cătălin Gheorghe
Marius Babias: Pavilionul României e plin de semne, nu e nicidecum gol. Pe pereţi sînt urmele expoziţiilor anterioare, uşa e deschisă în spate spre realitate, în faţă se găseşte o colecţie de texte pentru vizitatori. Dacă pavilionul nu expune tablouri sau sculptură, asta nu înseamnă că nu operăm cu anumite categorii estetice de genul „goliciunii“ (emptiness), „mizeriei“, „vidului“.
Citiţi întregul articol...

Locul unde arta merge înainte
de Matei Bejenaru
Chiar dacă ai venit la Veneţia pentru a vizita Bienala, un teritoriu al artei contemporane, încă de la primii paşi pe care îi faci pe micile străzi ale oraşului de pe lagună, eşti cuprins de un vîrtej nevăzut, care te „aruncă“ într-o mişcare circulară accelerată în trecut. Dacă, în plus, mai ai şi inspiraţia să te plimbi la primele ore ale dimineţii, cînd oraşul nu este colonizat de nesfîrşitele cohorte de turişti, poţi să meditezi la frumos, senzualitate, cultură, tradiţie.
Citiţi întregul articol...

Vedetă culturală:

Din vîrf de peniţă, spre centru de Românie
de Ana-Maria Onisei
Cum treci de aleea magazinelor culturale, peste oraşul cu alură de cartier, înecat în amintiri 100% româneşti, se-mpletesc dimensiunile voluptăţilor regăsite în praf de mină. Resuscitînd valorile tradiţionale, caricaturistul Ion Barbu întinde în cărbune rîsu’-plînsu’ balcanic atît de drag poporului postdecembrist. Ca să-l parafrazez pe Magritte, celle-ci n’est pas une illusion, e chiar Republica Mioritică România, desfăşurată sistematic, de la Petrila la Bucureşti, pe coli de hîrtie zilnice sau săptămînale, proaspăt ieşite de sub tiparniţe harnice.
Citiţi întregul articol...

Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer