Declaraţie

Sup semnatul Porancea Mihăiţă din Bucureşti deoarece nu am serie de buletin pentru ca sînt încă copil şi tocmai în viitor o să am ca toata lumea. Spun toata ziua cum mi-am petrecut-o. M-am trezit disdedimineaţă, cum se crăpase de ziuă ca să văd dacă Moş Crăciun venise cu vreun cadou cît de cît pentru că totuşi nu mai sînt copil mic şi Stan Anghel de la B spune la toţi copii că Moş Crăciun nu există, că i-a spus lui mama sa şi tatăl său că ei sînt Moş Crăciun şi că acum e mare şi ei nu mai au bani pentru atîtea pretenţii cîte a scris el pe lista aia drept scrisoare către Moşul. I-au luat totuşi trening nou că totuşi n-avea cu ce să vină la educaţie fizică şi rîdea toată lumea de el pînă şi curcile. Cînd se iviseră zorile dimineţii m-am trezit şi m-am dus la brad să văd dacă Stan Anghel minte de îngheaţă apele. Sub brad am găsit:
O pereche de patine albastre ca ale lui Teaşcă de la mine din clasă
6 sticluţe de iaurt Actimel
O carte pe nume Micul prinţ.

Sup brad mai erau şi un mic cadou pentru Mami şi un mic cadou pentru Tati care sigur că nu mi-am îndrăznit să pun mîna căci nu erau lucrul meu totuşi am dat doar puţin de o parte hîrtia şi cînd colo ce zăresc. Tati: un dividiu care am văzut doar într-un colţ cum se chemă, ca să nu rup hîrtia de cadou. Se chemă DIRTY şi era cu o poză cu o doamnă care se lingea pe bot pentru că tocmai mîncase ceva şi de la git n-am mai văzut-o ca să nu rup hîrtia de cadou. Mami: o forfecuţă pentru pieliţe, un dres de culoarea negru cu găuri şi încă ceva de formă mai lunguiaţă şi tare care n-am putut să văd ca să nu rup hîrtia de cadou dar am simţit prin pipăite. După aceasta m-am dus din nou în camera mea ca să mă culc şi să mă trezesc mai încolo ca de obicei şi să mă bucur în familie de cadourile ce le-am primit. Cînd ce idee îmi venise. Să fac un gest de neuitat şi să mă duc la Moş Crăciun şi să-i duc şi lui un cadou că lui n-are cine să-i aducă şi el ne aduce tuturor, chiar şi lui Stan Anghel care minte de îngheaţă apele doar ca să ne strice speranţa şi visele copilăriei. Aşa că m-am dus tiptiluş-tiptiluş din nou la brad şi am luat trei sticluţe de Actimel şi apoi am căzut pe gînduri. Peste o vreme, nici una nici două, am luat din raft sidiul cu "Apollodor” care-mi place din toata inima şi am hotarît să i-l dăruiesc pentru totdeauna lui Moş Crăciun. Eu cît de cît l-am ascultat în asemenea hal încît l-am memorat şi dacă îmi va veni dor pot să mi-l cînt chiar şi eu dar mai mult în gînd pentru că nu am nici pic de ureche. Pentru că n-am avut şi eu noroc să semăn cu mama dar cu afonul de tata care e o bîtă. Al treilea lucru am luat o maşinuţă Ferrari de cînd eram eu mic care nu e cojită deloc pentru că eu sînt păstrător şi de aceea am. M-am încălţat cu cizmele şi am ieşit tiptiluş-tiptiluş din casă deschizînd uşa fără nici un scîrţîit deoarece e nouă de cînd ne-au spart hoţii casa. Moş Crăciun locuieşte la 8, în casa la nenea Paul. Noi stăm la 7 şi dacă stau zi şi noapte de pîndă pot să îl zăresc cînd vine şi cînd pleacă pentru că uşa mea e lîngă scări cum cobori şi a lui e lîngă scări cînd urci. L-am descoperit de iarna trecută. Cînd vine vacanţa de iarnă, nenea Paul pleacă undeva, cred ca în concediu şi Moş Crăciun stă acolo pînă duce toate cadourile la toţi copii. L-am văzut cum iese din casă şi pleacă cu sacul dar n-am spus la nimeni pentru că îmi stricam magia copilăriei. După ce se duce pe la toată lumea mie-mi aduce ultimul pentru că eu stau chiar în bloc cu moşul, mai aproape şi decît copii de la alte etaje. Dar asta nu înseamnă că mie-mi aduce doar ce mai ramîne de la alţi copi pentru că în viaţă ce-i al tău e pus de o parte şi nu e bine să fii ofticos. Pentru că ofticosul roade osul. Am urcat scările şi am ascultat la uşă la nenea Paul. Nu se auzea nimic aşa că am deschis cu clanţa şi am intrat ca Moşul nu încuiase şi mare lucru ca noi cu încuietoare triplă şi tot au intrat hoţii. Că dacă-şi pun ei în cap te lasă în pielea goală doar cu ce ai pe tine. În casă la Moşu era destul de întunecat şi mirosea cam a ţigări şi aer neaerisit demult. M-am gîndit să îi las cadoul chiar acolo în hol dar dacă ar fi călcat pe ele din greşeală şi mai ales sidiul s-ar fi stricat. Am mers pe bîjbecăite şi am deschis încet uşa de la cameră ca să găsesc bradul. Cînd ce-mi văzură ochi nu-mi veni a crede. În toată camera era o lumină roşie chioară care totuşi am putut să văd pe bîjbecăite că Moşul era luat prizonier. Îl legase de mîini cu cătuşe şi săracu îl lăsase în pielea goală doar barba o mai avea pe el şi fesu. Îl ţintuise locului în pat şi stătea răscrucişat şi gemea de plîngeau şi pietrele bineînţeles dacă ar fi fost dar nu erau. Dar aşa se spune. Moşul avea tot felul de fire lipite pe el chiar şi pe Iliuţă al lui care era foarte mare. Cînd o sa fiu om mare cred că o să îmi crească şi mie Iliuţă al meu la fel de mare dar am crezut că nu-mi venea să cred cînd l-am zărit. Cînd m-am gîndit să întorc capul, am vazut o doamnă care era şi ea tot în pielea goală doar cu barba pe ea. Avea o barbă albă şi umbla încălţată în casă şi puteau să vină vecinii de dedesupt pentru că au tot dreptul dacă le tropăi în creieri. Ca sîntem oameni nu vite. În mînă avea o cutiuţă de la care porneau toate firele alea care se lipeau de Moşul şi apăsa pe niste butonaşe şi Moşul săracul să zgîlţîia şi o ruga să îl ierte. Ea nu voia să îl ierte şi stătea încruntată şi o durea în cot. Ea nu avea Iliuţă deloc dar nici nu avea cum pentru că era femeie. Dar avea nişte balcoane cum desenează nesimţitul de Apetri că numai la prostii îi stă capul şi asta se reflectă la catalog. Cînd am văzut pe-aşa m-am repezit cu toată viteza mea în burta ei, bineînţeles mai întîi am pus sidiul şi sticluţele de Actimel (3) şi maşinuţa Ferrari pe un colţ de vitrină. Ea nu s-a aşteptat la aşa ceva mai ales că nici nu mă văzuse. A căzut ca o blegătură pe covor şi şi-a sucit mîna singură sub fund de frica mea şi cutiuţa cu butoane şi fire s-a storcoşit sub fundul ei care n-are bunul simţ să-şi ia măcar pantaloni că poate s-o vadă cineva. Moşul a început să zguduie tot patul şi să-i iasă mult scuipat de spumă pe gură. Doamna aia urla şi ea de frica mea că o prinsesem în fraglant de lift. Am fugit repede de acolo că totuşi doamna aia era om mare şi dacă îi trecea dezmeticeala putea să mă bată de să-mi sune apa în cap. M-am întors în casă tiptiluş-tiptiluş şi am petrecut Crăciunul în sînul familiei pînă cînd au venit domnii de la poliţie la noi la uşă şi m-au arestat. Aş dori să mi se aducă ca ultima dorinţă cartea Micul prinţ ca să văd măcar despre ce e. E despre un prinţ mic cred dar vreau să văd şi ce altceva mai face el. Iar Actimelul ori să mi-l aducă ori sa-l bea ei că are garanţie doar două zile şi dup-aia te umpli de bube. Nu ştiu ce s-o mai fi întîmplat cu Moşul, l-am văzut după cîteva ore cum l-au scos pe o targă din bloc şi l-au suit într-o ambulanţă şi îi ţineau ceva la gură ca să poată să respire şi sa expire. Sper să se facă bine şi să-mi aducă şi la anul cadouri mie şi tuturor copiilor din lume. Chiar dacă o să fiu în inchisoare el tot ar putea să intre dacă ar vrea pentru că Moşului i se deschid toate uşile doar cînd se uită la ele. Şi cred că o să-mi aducă multe cadouri, nu ca pînă acum, deşi mi-a adus cît de cît, dar dacă i-am salvat viaţa o să-mi aducă cîte ceva în plus. Dar la închisoare tot o sa intru ca să-mi fie învăţătură de minte să mai pun piciorul într-o casă străină tiptiluş-tiptiluş chiar dacă vrei să faci o faptă bună. M-am gîndit totuşi dacă o să fiu la închisoare pînă la adînci bătrîneţi mai bine să-i daţi patinele mele lui Stan Anghel că aşa-i pe lumea asta unora le aduce tot felul şi altora doar un trening care oricum nu e cadou că îţi trebuie. Sup semnatul Porancea Mihăiţă.

---

Aşteptăm, ca în ceilalţi ani, contribuţiile literare ale autorilor noştri, ale colaboratorilor periodici sau ocazionali, ale prietenilor din imediata apropiere şi, de ce nu, oricum nu în ultimul rând, ale cititorilor noştri. Textele pe care le-am primit deja şi pe care sperăm să le primim în continuare vor fi publicate într-o rubrică, intitulată desigur Crăciun LiterNet 2005, în cadrul secţiunii Atelier, în fiecare zi câte unul sau două. Tema anului acesta este Poveste de adormit iubita/iubitul. Adresele de e-mail la care puteţi trimite poveştile sunt:

[email protected]
[email protected]