concurs online de creativitate (şi o brumă de cultură)
Ei da! Vîrfurile tinerelor peniţe şi peneluri din România revoluţionează Ţeapa din Piaţa Revoluţiei. Cîţiva dintre tinerii cărturari şi artişti bucureşteni au răspuns apelului lui Scornelius de a propune o utilizare practică stînjenitorului monument dintre palate. O elită intelectuală - s-ar putea spune. Eu unul aş spune o elită a conştiinţelor. Participarea lor are darul de a ne inspira şi pe noi, ceilalţi, care tindem să ne obişnuim cu ţepele, împilările şi sulele-n coaste cotidiene.
Aştept şi de la voi ceilalţi răspunsuri pe măsură! Situaţi-vă printre vîrfuri şi cîştigaţi!
Aşadar, în ordinea primirii răspunsurilor:
- Dragoş Bucurenci
Monument anti-drog.
- Cătălin Sturza
9 1/2 propuneri cu, pentru şi fix pe tzeapă
1. Să fie înlocuit cartoful din vârf cu o statuie a lui Lenin, eventual cu cea care era amplasată în Piaţa Scânteii, înainte de 1989; astfel, ţepuşa s-ar apropia mai mult de ceea ce pretinde a fi, adică un memorial al luptei anticomuniste.
2. Să se păstreze monumentul aşa cum e dar să se schimbe numele oficial din "Memorialul renaşterii" în "Ţeapa lui Ghilduş". Domnul Ghilduş, care îşi va asuma astfel opera de artă menită să-i poarte numele în posteritate, va primi o slujbă permanentă şi obligatorie, întărind atracţia turistică a ţepei (mă rog, piramidei) prin prezenţa domniei sale. O dată pe săptămână, se va afla la dispoziţia curioşilor, români sau străini, pentru a explica cum este cu piramida, cu gnomonul şi cu Sfera Armillary (vezi declaraţiile domniei sale citate de "Suplimentul de cultură"). Acest contract, în bună tradiţie a legendei Meşterului Manole, în a cărui filiaţie se situează sculptorul neînţeles, va dura o sută de ani. În tot acest timp, umbra sculptorului şi opera sa vor face corp comun în conştiinţa publică. În caz că domnul Ghilduş nu-şi va putea onora contractul de o sută de ani, obligaţia de a conferenţia, o dată pe săptămână, în faţa ţepei piramidale va reveni descendenţilor direcţi sau rudelor celor mai apropiate aflate în viaţă. Dacă într-o sută de ani conaţionalii domnului Ghilduş îi vor înţelege, în cele din urmă, opera, aceasta va funcţiona, în continuare, drept atracţie turistică, păstrând în memoria generaţiilor viitoare numele artistului. În cele din urmă, opera va fi probabil erodată de clima revoluţionară a Pieţei şi va avea soarta Sfinxului, pierzându-şi cartoful. Dacă întrebarea "e piramidă sau ţeapă" nu va primi, însă, răspuns nici după o sută de ani, posteritatea va relansa concursul Scornelius şi va decide, prin dezbatere publică pe Internet, cum va mai deveni cazul cu ţeapa.
3. Ţeapa (mă rog, piramida) să fie golită pe interior. Înăuntru să se mute sediul MAI, iar actualul sediu (monstruozitatea comunistă din spate, fostul sediu CC al PCR, n.m.) să se transforme în adevăratul monument al revoluţiei române. Astfel, birocraţia din Ministerul Administraţiei şi Internelor va scădea considerabil, numărul funcţionarilor fiind impus de limita de spaţiu pentru biroului; cu alte cuvinte, MAI va avea atâţia funcţionari cât vor încăpea în ŢLG; iar clădirea din spate, transformată într-o casă cu fantome ale comunismului, va funcţiona şi ca hotel, unde turiştii veniţi să vadă stafii roşii din Est vor avea parte de senzaţii tari cu şi în primul "PCR Park" din lume.
4. Ţeapa să fie considerată un fel de monument neterminat; să vină sculptorul Mircea Spătaru (cel cu statuile din bucăţi-bucăţele ale lui Maniu şi De Gaulle) şi să ducă treaba până la capăt. Tema care i se va da lui Spătaru va fi refacerea statuii ecvestre a lui Carol I. Conform fluctuaţiilor imaginaţiei sale, actuala Ţeapă (mă rog, piramidă) va deveni fie un picior al calului pe care va fi cocoţat Carol, fie postamentul întregului monument, fie... mă rog, ce-i va trece prin cap domnului Spătaru.
5. Monumentele domnilor Ghilduş şi Spătaru să se combine într-un mare memorial pe verticală, pentru a lăsa loc în piaţă şi altor potenţiale statui. Lângă Ţeapă (mă rog, piramidă) s-ar putea construi un zigurat în amintirea revoluţiei de la '48, un Taj-Mahal în cinstea luptei de la Călugăreni şi un zgârie-nori din basoreliefuri dadaiste pentru comemorarea cuceririi Daciei de către romani. Jumătate din bustul lui Iuliu Maniu (cea de sus) va fi ridicată în vârful ţepei (mă rog, piramidei) iar jumătatea rămasă (cea de jos) va deveni postament pentru noul monument.
6. Pentru variaţie, statuile Spătaru-Ghilduş pot fi combinate şi în alte feluri: de pildă, statuia lui Iuliu Maniu va fi descompusă într-un număr de elemente egal cu suma operelor nemuritoare ale celor doi artişti, iar noul monument va fi recompus după un algoritm matematic în care vor fi introduse, ca variabile, elemente reprezentative pentru istoria poporului român, cum ar fi numărul oilor din turmele celor trei păstori din Mioriţa, de câte ori apar luna, codrul, izvoarele în poeziile lui Eminescu sau totalul comentariilor de pe paginile web ale ziarelor apărute sub pseudonimul "Traian Băsescu" după ce preşedintele României a declarat că a lăsat un mesaj pe forumul unui cotidian central. Astfel, piramida ar putea să se sprijine, într-un echilibru spectaculos, pe nasul lui Iuliu Maniu, la mijloc ar putea să aibă, ca centru de rezistenţă, inelarul şi o falangă a indexului mâinii stângi iar în vârf ar putea să atârne bocancul drept al politicianului, transformat, prin metamorfoză anamnestică regresivă, în opinca din vârful parlamentului maghiar.
7. Peste cartoful din vârf vom mai adăuga un mititel, un castravecior murat şi o bucată de brânză telemea, iar ţepei (mă rog, piramidei) îi vom spune "Ţeapa gurmandului Ghilduş", "Ţeapa lui Ghilduş-cel-Nesătul" sau, dacă în reţetă vor intra, după algoritmul din soluţia anterioară, fragmente ale statuii maniuniene a domnului Spătaru, "Ţeapa căpcăunului Ghilduş, ultimul-mâncător-de-oameni".
8. Ţepei (mă rog, piramidei) îi vom adăuga lanţuri de care se vor ţine copii care se vor învârti în jurul ei, în cadrul Festivalului Bucureştiului Medieval. Eventual, pentru accentuarea atmosferei medievale, în vârful ţepei pot fi înfipte, în funcţie de evenimentele momentului, efigii ale Galacticilor de la Real Madrid, postere electorale procurate pe sub mână de Adrian Năstase sau extratereştri de carton de pe planeta Xerxes.
9. Monumentul şi spaţiul din jurul său vor fi donate Uniunii Europene şi declarate teritoriu oficial U.E. Aici Parlamentul European va putea să-şi deschidă birouri, să organizeze evenimente oficiale şi să arate românilor cum să deruleze proiecte. Spaţiul pe orizontală fiind limitat, reprezentanţii U.E. vor putea să construiască doar pe verticală, ridicând un fel de căsuţă-în-copac a integrării. Ţeapa (mă rog, piramida) ar reprezenta, astfel, infrastructura cu care vine România în întâmpinarea proiectului european. Înălţimea până la care se va ridica copacul U.E. va fi determinată direct de stufoşenia birocratică a coroanei marelui arbore european şi de timpul în care România va ajunge la nivelul de trai al Uniunii (nu este exclus ca umbra ţepei să acopere, în timp, întreg Bucureştiul, modificându-i iremediabil clima şi aruncându-l într-o eternă eră glaciară).
9 1/2 Şeful statului să-l graţieze pe Teroristul Butelie, să-l decoreze şi să-l suie, cu turle şi trâmbiţe, într-un avion de stropit recoltele setat pe coordonatele Ţepei, pentru a avea şi în România turnuri (mă rog, ţepe, mă rog, piramide) lovite de atentate teroriste.
1. Să fie înlocuit cartoful din vârf cu o statuie a lui Lenin, eventual cu cea care era amplasată în Piaţa Scânteii, înainte de 1989; astfel, ţepuşa s-ar apropia mai mult de ceea ce pretinde a fi, adică un memorial al luptei anticomuniste.
2. Să se păstreze monumentul aşa cum e dar să se schimbe numele oficial din "Memorialul renaşterii" în "Ţeapa lui Ghilduş". Domnul Ghilduş, care îşi va asuma astfel opera de artă menită să-i poarte numele în posteritate, va primi o slujbă permanentă şi obligatorie, întărind atracţia turistică a ţepei (mă rog, piramidei) prin prezenţa domniei sale. O dată pe săptămână, se va afla la dispoziţia curioşilor, români sau străini, pentru a explica cum este cu piramida, cu gnomonul şi cu Sfera Armillary (vezi declaraţiile domniei sale citate de "Suplimentul de cultură"). Acest contract, în bună tradiţie a legendei Meşterului Manole, în a cărui filiaţie se situează sculptorul neînţeles, va dura o sută de ani. În tot acest timp, umbra sculptorului şi opera sa vor face corp comun în conştiinţa publică. În caz că domnul Ghilduş nu-şi va putea onora contractul de o sută de ani, obligaţia de a conferenţia, o dată pe săptămână, în faţa ţepei piramidale va reveni descendenţilor direcţi sau rudelor celor mai apropiate aflate în viaţă. Dacă într-o sută de ani conaţionalii domnului Ghilduş îi vor înţelege, în cele din urmă, opera, aceasta va funcţiona, în continuare, drept atracţie turistică, păstrând în memoria generaţiilor viitoare numele artistului. În cele din urmă, opera va fi probabil erodată de clima revoluţionară a Pieţei şi va avea soarta Sfinxului, pierzându-şi cartoful. Dacă întrebarea "e piramidă sau ţeapă" nu va primi, însă, răspuns nici după o sută de ani, posteritatea va relansa concursul Scornelius şi va decide, prin dezbatere publică pe Internet, cum va mai deveni cazul cu ţeapa.
3. Ţeapa (mă rog, piramida) să fie golită pe interior. Înăuntru să se mute sediul MAI, iar actualul sediu (monstruozitatea comunistă din spate, fostul sediu CC al PCR, n.m.) să se transforme în adevăratul monument al revoluţiei române. Astfel, birocraţia din Ministerul Administraţiei şi Internelor va scădea considerabil, numărul funcţionarilor fiind impus de limita de spaţiu pentru biroului; cu alte cuvinte, MAI va avea atâţia funcţionari cât vor încăpea în ŢLG; iar clădirea din spate, transformată într-o casă cu fantome ale comunismului, va funcţiona şi ca hotel, unde turiştii veniţi să vadă stafii roşii din Est vor avea parte de senzaţii tari cu şi în primul "PCR Park" din lume.
4. Ţeapa să fie considerată un fel de monument neterminat; să vină sculptorul Mircea Spătaru (cel cu statuile din bucăţi-bucăţele ale lui Maniu şi De Gaulle) şi să ducă treaba până la capăt. Tema care i se va da lui Spătaru va fi refacerea statuii ecvestre a lui Carol I. Conform fluctuaţiilor imaginaţiei sale, actuala Ţeapă (mă rog, piramidă) va deveni fie un picior al calului pe care va fi cocoţat Carol, fie postamentul întregului monument, fie... mă rog, ce-i va trece prin cap domnului Spătaru.
5. Monumentele domnilor Ghilduş şi Spătaru să se combine într-un mare memorial pe verticală, pentru a lăsa loc în piaţă şi altor potenţiale statui. Lângă Ţeapă (mă rog, piramidă) s-ar putea construi un zigurat în amintirea revoluţiei de la '48, un Taj-Mahal în cinstea luptei de la Călugăreni şi un zgârie-nori din basoreliefuri dadaiste pentru comemorarea cuceririi Daciei de către romani. Jumătate din bustul lui Iuliu Maniu (cea de sus) va fi ridicată în vârful ţepei (mă rog, piramidei) iar jumătatea rămasă (cea de jos) va deveni postament pentru noul monument.
6. Pentru variaţie, statuile Spătaru-Ghilduş pot fi combinate şi în alte feluri: de pildă, statuia lui Iuliu Maniu va fi descompusă într-un număr de elemente egal cu suma operelor nemuritoare ale celor doi artişti, iar noul monument va fi recompus după un algoritm matematic în care vor fi introduse, ca variabile, elemente reprezentative pentru istoria poporului român, cum ar fi numărul oilor din turmele celor trei păstori din Mioriţa, de câte ori apar luna, codrul, izvoarele în poeziile lui Eminescu sau totalul comentariilor de pe paginile web ale ziarelor apărute sub pseudonimul "Traian Băsescu" după ce preşedintele României a declarat că a lăsat un mesaj pe forumul unui cotidian central. Astfel, piramida ar putea să se sprijine, într-un echilibru spectaculos, pe nasul lui Iuliu Maniu, la mijloc ar putea să aibă, ca centru de rezistenţă, inelarul şi o falangă a indexului mâinii stângi iar în vârf ar putea să atârne bocancul drept al politicianului, transformat, prin metamorfoză anamnestică regresivă, în opinca din vârful parlamentului maghiar.
7. Peste cartoful din vârf vom mai adăuga un mititel, un castravecior murat şi o bucată de brânză telemea, iar ţepei (mă rog, piramidei) îi vom spune "Ţeapa gurmandului Ghilduş", "Ţeapa lui Ghilduş-cel-Nesătul" sau, dacă în reţetă vor intra, după algoritmul din soluţia anterioară, fragmente ale statuii maniuniene a domnului Spătaru, "Ţeapa căpcăunului Ghilduş, ultimul-mâncător-de-oameni".
8. Ţepei (mă rog, piramidei) îi vom adăuga lanţuri de care se vor ţine copii care se vor învârti în jurul ei, în cadrul Festivalului Bucureştiului Medieval. Eventual, pentru accentuarea atmosferei medievale, în vârful ţepei pot fi înfipte, în funcţie de evenimentele momentului, efigii ale Galacticilor de la Real Madrid, postere electorale procurate pe sub mână de Adrian Năstase sau extratereştri de carton de pe planeta Xerxes.
9. Monumentul şi spaţiul din jurul său vor fi donate Uniunii Europene şi declarate teritoriu oficial U.E. Aici Parlamentul European va putea să-şi deschidă birouri, să organizeze evenimente oficiale şi să arate românilor cum să deruleze proiecte. Spaţiul pe orizontală fiind limitat, reprezentanţii U.E. vor putea să construiască doar pe verticală, ridicând un fel de căsuţă-în-copac a integrării. Ţeapa (mă rog, piramida) ar reprezenta, astfel, infrastructura cu care vine România în întâmpinarea proiectului european. Înălţimea până la care se va ridica copacul U.E. va fi determinată direct de stufoşenia birocratică a coroanei marelui arbore european şi de timpul în care România va ajunge la nivelul de trai al Uniunii (nu este exclus ca umbra ţepei să acopere, în timp, întreg Bucureştiul, modificându-i iremediabil clima şi aruncându-l într-o eternă eră glaciară).
9 1/2 Şeful statului să-l graţieze pe Teroristul Butelie, să-l decoreze şi să-l suie, cu turle şi trâmbiţe, într-un avion de stropit recoltele setat pe coordonatele Ţepei, pentru a avea şi în România turnuri (mă rog, ţepe, mă rog, piramide) lovite de atentate teroriste.
- BB:AA:UU (Biroul de Arhipunctură)
Ghilduşeala/Ghilda Magică
Categoria Îmbunătăţiri arhitectonice
Categoria Îmbunătăţiri arhitectonice
(Seattle)
(Londra, Trafalgar Square)
(Paris)
(Paris)
(Bucureşti)
Categoria Sport
Categoria Istoria artei
Categoria Muzică
Categoria Animale
