Trebuie să mărturisesc un lucru: sunt colecţionar de clişee jurnalistice. Îmi plac, da, aceste mici fragmente ale limbii de lemn care sunt expresiile tocite, uzate, folosite de mii de ori de analişti şi comentatori pe toată planeta şi în toate limbile pămîntului.
Cînd aud formule precum "vizită cu caracter istoric", sau "parteneriat strategic", sau "reuniunea ultimei şanse", etc., mă invadează un fel de căldură compasională. Simt imediat în aceste expresii fie lenea gîndirii, fie oboseala jurnalistului, fie stereotipia maşinii mediatice de care ne este greu să scăpăm.
La începutul acestui an, însă, citind presa franceză mi-a sărit în ochi cu virulenţă cuvîntul sau adjectivul crucial. Cuvînt magic, care te face să tresari în ciuda faptului că nu te mai sperie întrucît te-ai obişnuit cu el de multă vreme. Anul 2011 va fi unul "crucial", spun specialiştii. El va fi "crucial" pentru ieşirea din criză, ni se spune, dar şi pentru moneda unică europeană, euro. Cînd aud cuvîntul "crucial" nu pot să nu mă gîndesc la cuvîntul cruce şi la expresia "a pune cruce". Deci ce înseamnă "crucial"? Pentru moneda unică euro, de exemplu, înseamnă în orice caz că îi putem pune cruce dacă nu se găseşte în 2011 o soluţie în vederea depăşirii crizei bugetare. "Crucial" înseamnă deci "ori, ori". Adică ori o rezolvăm, ori se duce pe apa sîmbetei moneda unică, şi cu ea întraga Uniune Europeană (aceasta este cel puţin părerea preşedintelui francez Nicolas Sarkozy: fără monedă unică nici Uniunea Europeană nu mai înseamnă mare lucru).
© 2001-2012 Asociaţia LiterNet®. Toate drepturile rezervate
Design: Bogdan Gheorghe
Publicitate: Web Hosting | Obiective Turistice