Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  Cronica insolită

Traderii-roboţi, sau faţa inumană a pieţelor financiare


Matei Vişniec

03.11.2011
RFI România, octombrie 2011
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Despre pieţele financiare ştim acum că au uneori un comportament iraţional, că uneori se "crispează", că alteori se "repliază", că pot fi foarte repede cuprinse de "nelinişte" sau chiar de "panică". Mai puţini sunt cei care ştiu că toate aceste perturbări sunt datorate şi prezenţei roboţilor-traderi în toată această constelaţie de tranzacţii speculative.
 
La prima vedere pare că suntem într-un film ştiinţifico-fantastic. Dar de fapt este vorba de o pură realitate în acest peisaj care rămâne straniu şi de neînţeles pentru 99% din locuitorii planetei, mă refer la lumea bursieră. În ultimii 15 ani roboţii-traderi şi-au făcut apariţia masiv în jocul bursier. Din ce în ce mai performanţe, mai specializate, capabile să analizeze într-o fracţiune de secundă milioane de informaţii şi de date, aceste maşini sunt programate să cumpere şi să vândă acţiuni, să compare şi să ia decizii.
 
Într-un articol publicat în ediţia de pe 5 octombrie 2011 a ziarului Le Monde se arată că "ofensiva acestor" roboţi are de ce să ne sperie. În prezent, 70% din volumul schimburilor bursiere din Statele Unite şi 50% din schimburile bursiere din Europa sunt asigurate de automate. Un specialist în electronică explică în ziarul Le Monde motivele pentru care au început să fie introduse treptat aceste maşini: randamentul lor este mai mare decât cel uman şi în plus nu cer nici un fel de bonus. Iată deci o manieră de a termina cu scandalurile provocate de sumele astronomice încasate de traderi. Câştigurile pe care le aduc roboţii agenţiilor specializate în operaţiuni bursiere nu fac nici un fel de valuri şi apar ca... normale.
 
Avantajul legat de roboţii-traderi ţine de rapiditatea şi de volumul operaţiunilor pe care le pot asuma. Iată ce scrie Le Monde: "Aceste automate extrem de puternice execută ordine cât ai clipi din ochi. La Paris, de exemplu, un regulator bursier a recenzat 700 de ordine date într-o secundă, dintre care 200 de acelaşi actor bursier".
 
Merită reţinut acest nume "trader de mare frecvenţă" (în franceză i se spune "trading à haute fréquence" sau THF. Ei sunt nişte roboţi ultrarapizi, au apărut imediat după anul 2000 în Statele Unite iar din 2007 încoace, odată cu liberalizarea platformelor bursiere, şi în Europa. Astăzi ei ocupă 40% din piaţa bursieră europeană şi 56% din cea americană. Viteza cu care acţionează provoacă însă, uneori, mişcări artificiale, aparent iraţionale sau în orice caz surprinzătoare pe pieţele financiare: când un robot dă ordin de cumpărare pentru câteva mii de acţiuni şi îl anulează apoi o secundă mai târziu, se pot produce reacţii în lanţ cu perturbarea multor parametri.
 
Ceea ce ar trebui să mai provoace nelinişte este faptul că aceste maşini nu execută doar ordine programate de un actor uman. Nu, ele încep să dispună de inteligenţă artificială şi iau decizii în funcţie de evoluţia pieţii şi de cursul acţiunilor.
 
Faptul că această lume a speculaţiei financiare devine atât de sofisticată n-ar fi o problemă dacă n-ar suferi din cauza ei miliarde de oameni care habar nu au ce înseamnă un "flash trading" sau un indice bursier. Singura consolare în acest context este că traderii umani par să fie în continuare mai periculoşi chiar decât maşinile şi decât psihopaţii. Le Monde evocă un studiu realizat în Elveţia unde au fost puşi în faţa unui joc informatic 28 de traderi şi 24 de psihopaţi. Ei bine, experienţa a pus în evidenţă faptul că primii, adică traderii, s-au dovedit a fi, prin deciziile sinucigaşe luate, cu adevărat nebuni de legat.
 
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer