Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  Evul Media

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Muzeul Modern, Muzeul Modernităţii (6)


Bogdan Ghiu

04.12.2011
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Subiectivitatea care va veni
 
  • "The cultural narratives of museums are constructed today at a time when museums are expected to act as critical thinkers in the context of human rights, and at a time when the politics of recognition demands that attention is paid both to cultural representation and to patterns of the distribution of culture" - "... New ideas about the educational use and potential of museums are needed" - "Questions about educational purpose, pedagogy and performance come together in post-modern times, placing the museum in a swirling vortex of ambiguity, confusion and potential opportunity. These questions, if considered honestly and answered with analytical clarity, will enable the emergence of diverse approaches to the post-museum" (Hooper-Greenhill, 2007: 195, 200, 201; sublinierile îmi aparţin).
Ilya Rabinovich pare a fi de acord cu cercetătoarea britanică. În statement-ul proiectului său, el deplînge, să ne aducem aminte, tocmai indecizia muzeelor din Chişinău; nu propune închiderea, ci, tocmai, transformarea şi utilizarea muzeelor. Arme abandonate ale Războiului Rece, muzeele din Chişinău aşteaptă să fie transformate şi folosite ca noi dispozitive pedagogic-identitare.
 
Doar decizia politică de utilizare a lor pare a lipsi. Dar mai pot fi folosite muzeele, sau sînt doar nişte reminiscenţe ale unei modernităţi defuncte, o modernitate care, însă, în Moldova (ca simbol extrem al Estului Europei, în general), n-a fost nicicînd practicată?
 
"One of the most significant characteristic of learning in museums is its power to shape identities" (Hooper-Greenhill, 2007: 178; sublinierea îmi aparţine). Dar nu identităţi fixe, prestabilite, ca în cazul Muzeului Modern, ci identităţi individuale, personale, caracteristice postmodernităţii.
 
Or, ceea ce constată, nostalgic, Ilya Rabinovich în cazul excepţionalelor exemplare de Muzeu Modern din Chişinău este tocmai pierderea telos-ului în virtutea căruia erau construite muzeele disciplinar-evoluţionste: magistrale pînă la kitsch în a "umple înapoi, în urmă" evoluţia, muzeele din Chişinău expun un gol, arată o "missing link" tocmai în ceea ce priveşte trecutul imediat şi, mai cu seamă, prezentul.
 
Ele exprimă, în felul acesta, ca un simptom, criza identitară cronică a Republicii Moldova, ezitarea ei deja bolnăvicioasă între mai multe istorii, geografii, trecuturi şi sfere de influenţă, între a fi provincie a unui mare (fost şi, probabil, viitor) Imperiu precum cel ţarist-bolşevic sau a unui stat naţional de importanţă medie, la rîndul lui marginal, periferic, mai mult sau mai puţin indecis, oscilînd el însuşi între Est şi Vest (România). Moldova se află nu numai la margine, ci între mai multe margini, fiind proiectată geopolitic tocmai ca zonă-tampon.
 
Muzeul Modern poate şi trebuie să-şi joace în continuare rolul pedagogic-identitar, dar în context post-modern, post-colonial, post-imperial şi post-vizual (adică activ şi integral corporal, aşa cum demonstrează cercetătoarea britanică în cartea despre muzeu şi educaţie citată), pentru crearea reflexiv-critică de noi (micro-)identităţi.
 
În Moldova, la margine, între margini, subiectivarea disciplinar-evoluţionistă a Muzeului Modern nu mai funcţionează. Criza identitară, blocajul identitar al Moldovei a gripat dispozitivul muzeal modern, lăsîndu-l să strălucească postum, în şomaj istoric, în gol.
 
Ne-subiectivarea moldovenească, adevărat "I would prefer not to" al unei întregi populaţii, a lăsat Muzeul Modern în off-side. Ceea ce este bine în sine, ca fenomen terminal, de deconstrucţie obiectivă a modernităţii, dar rău ca simptom identitar-social.
 
Marginali şi pasivi în modernitate, moldovenilor nu mai pare a le rămîne decît şansa unor subiectivări post-moderne, active, dar fragmentate: micro-subiectivări personale. În felul acesta, marginea, provincia, periferia multiplă care este Republica Moldova se dovedeşte profetică, absolut reprezentativă pentru condiţia omului post-modern. O dată în plus, adevărul se revelează la margine, între margini.
 
Aude sapere, "îndrăzneşte să ştii, să afli", pare a răsuna, kantian, în tăcerea muzeelor din fotografiile lui Ilya Rabinovich.
 
Nostalgia din care s-a născut expediţia artistului Ilya Rabinovich prin aceste Muzee ale Muzeului Modern, prin aceste adevărate Muzee ale Modernităţii înseşi, provocată de o pană de modernitate, nu este retrospectivă, orientată către vechi şi artificiale identităţi colective fixe, prestabilite, ci prospectivă, "mesianică fără mesianism" (Derrida"), deschisă spre o subiectivitate viitoare. Modernitatea neefectuată lasă loc unei postmodernităţi active: dintr-o subiectivare modernă neefectuată (de către subiectul însuşi) trebuie să sărim într-o subiectivitate postmodernă la fel de neefectuată, încă.
 
Asemenea Regelui din celebra analiză foucaldiană a Meninelor lui Velasquez, artistul ocupă aici, profetic, provocator, locul gol al subiectului, al subiectivării istorico-identitare neefectuate, chemînd mut la o altfel de efectuare a ei, la ocuparea, transformarea şi utilizarea critic şi activ postmodernă a dispozitivelor de modernitate, în cazul de faţă, al complexului muzeal.
 
Museutopia lui Ilya Rabinovich predă cheile Muzeului Modern, un adevărat arsenal pedagogic-identitar reutilizabil, în mîinile unui subiect postmodern încă lipsă, sau aflat în curs de redefinire sau, mai exact, de asumare.
 
Evoluţia, ca paradigmă natural-istorică de normalizare a sensului umanităţii, s-a încheiat, dar istoria trebuie să meargă mai departe.
 
(Sfîrşit)
 
Bibliografie:
Agamben, Giorgio (2009) What is an Apparatus? and Other Essays, tr. David Kishik and Stefan Pedatella, Stanford, CA: Stanford University Press.
Bennett, Tony (2004) Pasts Beyond Memory. Evolution, Museums, Colonialism, London and New York: Routledge.
Deleuze, Gilles (1989) "Qu'est-ce qu'un dispositif?", in (collective) Michel Foucault philosophe. Rencontre internationale, Paris, 9, 10, 11 janvier 1988, Paris: Seuil; republished in Deleuze, Gilles (2003) Deux régimes de fous. Textes et entretiens 1975-1995, Paris: Minuit.
During, Simon (2002) Modern Enchantments: The Cultural Power of Secular Magic, Cambridge, MA: Harvard University Press.
Hooper-Greenhill, Eilean (1992) Museums and the Shaping of Knowledge, London and New York: Routledge.
Hooper-Greenhill, Eilean (2007) Museums and Education. Purpose, Pedagogy, Performance, London and New York: Routledge.
Krasner, James (1992) The Entangled Eye: Visual Perception and the Representation of Nature in Post-Darwinian Narrative, Oxford: Oxford University Press.
Stafford, Barbara (1994) Artful Science: Enlightenment Entertainment and the Eclipse of Visual Education, Cambridge, MA: MIT Press.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer