Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  Evul Media

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Constituţionalizarea protestului (Încă un efort, Cristian Pârvulescu!)


Bogdan Ghiu

29.01.2012
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Dl. Cristian Pârvulescu, împreună cu Dl. Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, au pus la cale, via Consiliul General al Capitalei, să transforme Piaţa Universităţii într-o "Agoră", adică într-un spaţiu reglementat de proteste, de afirmare a nemulţumirilor sociale pus la adăpost de forţa legii, adică în care jandarmii să nu mai poată interveni.
 
Este vorba, desigur, de o consacrare, de o consfinţire, prin delimitare, prin circumscriere, a unui spaţiu al sacralităţii civice.
 
Ideea este pe cît de firească şi de binevenită, decurgînd normal dintr-o situaţie de fapt, pe atît de periculoasă, putînd provoca nişte efecte perverse la fel de uşor şi de firesc de imaginat, pe care mă îndoiesc că Dl Cristian Părvulescu, atent şi cultivat comentator politic, nu le-a avut în vedere.
 
În primul rînd, trebuie să spun că ideea, în sine, m-a entuziasmat, fiind în total acord cu ceea ce am exprimat prin sintagma instituţionalizarea protestului.
 
Şi totuşi, ea îşi propune să instituţionalizeze protestul la un nivel de suprafaţă, mai degrabă spectacular, şi care se poate întoarce împotriva intenţii generoase iniţiale, deci împotriva înseşi ideii de protest social ca normalitate civică şi, mai ales, nu trebuie uitat, politică.
 
O idee-cadru pe care îmi propun s-o dezvolt cu altă ocazie e următoarea: ceea ce se întîmplă acum - reafirmarea subiectivităţilor sociale în spaţiul politic - e un eveniment care depăşeşte obiectul şi momentul strict al protestelor şi revendicărilor din Piaţă (în sens generic). În Piaţă se cere deja mai mult şi altceva decît presupune un simplu porotest punctual, şi este de datoria unor elite intelectuale responsabile, a unor "experţi", să traducă şi să expliciteze acest mesaj mult mai amplu şi de bătaie mai lungă al societăţii.
 
Reglementarea Pieţii Universităţii ca "Agora" - dar de ce numai ea, de ce numai Piaţa Universităţii din Bucureşti, ce facem cu spaţiile publice recuperate pentru protest din toate celelalte oraşe? - ar duce, inevitabil, ca efect pervers, la normalizarea şi nivelarea înseşi ideii de protest, la edulcorarea şi emascularea lui, la descalificarea şi bagatelizarea lui, la transformarea Pieţii (Universităţii) într-o rezervaţie, într-o "cuşcă", într-un "Zoo" al protestului care se va întoarce împotriva acestuia.
 
În momentul în care protestul nu va mai însemna transgresiune, încălcare, ocupare, efracţie colectivă ca delict politic, contra-violenţă, adică recuperare a violenţei monopolizate, tocmai prin reglementări legale, de către stat, adio, protestul nu va mai însemna decît ceva folcloric, în niciun caz un eveniment, Evenimentul ca atare al voinţei şi al pulsiunii democratice, al reflexului de democraţie.
 
Pusă în operă la acest nivel imediat, superficial, spectacular, ideea de instituţionalizare a protestului devine contraproductivă.
 
Ce înţeleg eu şi ce cred că ar trebui să înţelegem (din nou rapid, căci voi reveni, "nu e atît de simplu cum crede lumea") prin instituţionalizarea protestului este, mai exact, constituţionalizarea protestului. Adică traducerea lui în pozitiv, în forme instituţionale prin care revendicarea, după părerea mea, de fond a Pieţei, a societăţii, aceea de reechilibrare a democraţiei pe latura ei participativă, pentru limitarea avansului laturii ei electoralist-oligarhice, să ducă la instituirea de forme de participare socială la evaluarea, controlul, judecarea şi deciziile politice, la procesul politic de ansamblu.
 
Tocmai de aceea, ceea ce numesc instituţionalizare şi constituţionalizare a protestului trebuie să urmărească, pe de o parte, captarea energiei protestatare ca instanţă de fond a democraţiei lărgite, şi, pe de altă parte, menţinerea posibilităţii, chiar şi în condiţii legalizate, de protest ca atare, a surprizei şi evenimentului protestatar.  
 
În alocuţiunea lui televizată, Preşedintele Traian Băsescu a recunoscut, a confirmat ceea ce a simţit şi denunţă toată lumea, şi ceea ce am analizat şi eu în Contracriza (Cartea Românească, 2011): în Piaţă e chiar o Contra-Criză, Criza provocată de societatea pusă în criză atît de Criza mondială capitalistă, cît şi de politicile de aşa-zisă Anti-Criză, la fel de neoliberale (capitalism extremizat, "capitalism de război") şi cea dintîi, şi cele din urmă, care nu au, deci, cum să combată Criza, ci doar s-o adîncească, s-o normalizeze, să profite politic de ea, relansînd Capitalismul şi mai mult pe spezele Democraţiei.
 
Căci Băsescu a spus, cinic de contradictoriu, exact aşa: am profitat de criză, de precarizarea şi de scăderea rezistenţei populaţiei pentru a face ceea ce el se încăpăţînează să numească, dogmatic, "reformă" şi, mult mai enervant, "modernizare", ca şi cum ceea ce face el acum reprezintă ultimul cuvînt, şi verificat în plus, în materie de politici şi instituţii, de (de-)structurări guvernamentale, ceea ce e fals. "Modernizarea" propusă de Traian Băsescu derivă brutal, simplificat, la mîna a doua din principiile aşa-numitului New Public Management, prin care, pe scurt spus, se urmăreşte transformarea integrală, sub toate aspectele, a Cetăţeanului în Client, deci introducerea contractualităţii economice, de piaţă, în locul contractualităţii politice: lichidarea politicului, a accesului social la subiectivarea politică. Or, acest tip de "modernizare", de "reformă" reîncălzită acum în România şi prezentată drept proaspătă şi "bio", de care inclusiv promotorii lui istorici, Banca Mondială şi Fondum Monetar Internaţional, încep să se distanţeze, nu a produs, pe scurt, decît dezastre şi recolonizări.
 
În aceste condiţii, Piaţa cere participare, posibilitate constituţionalizată, legalizată de imixtiune, de iniţiativă, de control, de decizie politică. Cum? Nu este, deocamdată, locul aici să detaliez, dar există în lume o adevărată febră a unor astfel experimente, inclusiv pe latură tehnică, p;rocedurală, de democratizare a politicului prin extinderea participării sociale. Sînt absolut convins că Dl Cristian Pârvulescu cunoaşte mai bine decît oricine acest laborator şi şantier democratic mondial. Îl rog deci să folosească public acest enorm bagaj epistemic.
 
Legalizarea Pieţii Universităţii ca "Agoră" e doar un început foarte palid, care s-ar putea dovedi contraproductiv, al revendicării profunde de constituţionalizare a protestului, adică a participării populare. Mare atenţie!
 
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




4 comentarii

  • Sa faci baie cu ciorapii-n picioare!
    catperson, 29.01.2012, 03:56

    Cred ca aveti mare dreptate (si ma alatur mirarii dvs.catre dl. Parvulescu).
    Protest reglementat intr-atata e ca o baie cu ciorapii in picioare...
    Dar daca tocmai asta se doreste (n-as sti sa raspund decat paranoic la "Cine?"): sa ajunga bietul protest nivelat si emasculat, cum bine spuneti, fara haz si deci fara eficienta. "Azi ma duc la sala, cu baietii" se va transforma in "Azi ma duc in Agora cu baietii", Si poate se va negocia mai cult locul berii de dupa...

    Din p.d.v. al unui politician (oprescu) e cinsmul de-a se preocupa ca protestatarii sa aiba tarcul lor "mumos" "si simbolic, draga!"si nu cu cele ce-ar putea sa ne lase sa fantasmam ca motivele protestelor se vor mai rari, ca ei, politicienii, au mai inteles cate ceva.

    Fara scama de incalcare, intruzie, de fortare de 1m peste ce ti s-a repartizat, orice protest pierde combustibil (=adrenalina!) si se moaie a opereta,e
    Dar la altceva voiam sa va raspund, legat de acuzatia de reforme / modernizare clamate de Basescu. Sigur , au fost brutale.Stiu perfect un loc, in lumea academica, in care dinozauri comunisti au fost (in cadrul acestei brutalitati) pensionati pe buna dreptate, cu uriase intarzieri si ntr-un travaliu de 3-4 luni. Cu ruperi de nori si crize jenante, ca si cand au fost pensionati niscaiva potentiali nobelieni de 40-50 ani, nu octogenari stalinisti, naraviti la putere. Si finalmente au disparut, de cateva luni.SI ACUM VA LIVREZ CEVA CUTREMURATOR: in aceste 2 sapt de proteste, DAR EXACT acum, au inceput sa reapara ca guzganii din subsoluri, bantuie prin fostul loc de munca sau se reaseaza in fotolii ca si cand nimic nu s-antamplat, halucinant, fara explicatii.

    Vedeti?! Protestatarii au asta pe constiina?! Le-o explica cineva?! Si daca mai sunt 5 sau 10 de asfel de intamplari? In 5 sau 10 domenii imortante?!

    E cale lunga pana la Agora si, sincer, nu cred ca trebuie s-o parcurga toata lumea...

    • RE: Sa faci baie cu ciorapii-n picioare!
      Mariah, 29.01.2012, 18:04

      Agora e buna chiar si asa! Chiar mai bine decat la o bauta! Chiar si in tarc dar sa ai acest drept de a protesta fara a lua aprobari! Interventia cetatenilor este imposibila altfel din cauza legislatiei: aceasta trebuie schimbATA IN MARE parte: unde este legislatia care da dreptul cetateanului la initiativa legislativa? Drept real! Avem nevoie de o legislatie care sa sustina democratia cu adevarat, o legislatie care are pedepse foarte severe pentru cei vinovati de tot ceea ce s-a distrus in Romania timp de 22 de ani!

      • RE: RE: Sa faci baie cu ciorapii-n picioare!
        catperson, 30.01.2012, 08:16

        Adica vedeti un soi de parlament al cetatenilor?! nu va ajunge spectacolul jenant al celui adevarat?!
        Si sincer, DACA e sa ne concentram pe pedepsit trecutul, credeti ca DOAR faptele din ultimii 22 ani trebuiesc pedepsite?! Eu cred ca am ajuns unde-am ajuns si pt. ca n-au fost nici macar intentii legislative de a le pedepsi (sau macar de-a le stigmatiza oficial si cu consecinte reale, inclusiv legislative) pe cele dinaintea celor 22 ani...
        Fantome vechi vor bantui in agora pe care o sperati, si ele vor scinda la nesfarsit bietii cetateni pe care-i sperati mai fericiti doar pt. ca n-au luat aprobari ...

    • RE: Sa faci baie cu ciorapii-n picioare!
      catperson, 29.01.2012, 14:58

      Cer mii de scuze pt incalificabilele omisiuni de litere si promit asa, tuturor, in eter, si LiterNet in special, ca nu voi mai posta la 3-4 a.m., cu somniferul luat...

Spacer Spacer