Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Dialoguri  Sageata  Interviuri

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

10 pentru TIFF 2012 - Telegrafic


Oana Cristea Grigorescu, un interviu cu Pethő Anikó

06.06.2012
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică

Oana Cristea Grigorescu: Te interesează filmul, ca actor?
Pethő Anikó: Bineînţeles

O.C.G.: Cum crezi că influenţează experienţa din film, jocul în scenă?
P.A.: Am foarte puţine experienţe în film, am jucat doar în scurtmetraje, până acum n-am avut cum să simt această influenţă.

O.C.G.: Prima amintire legată de scenă şi actorie.
P.A.: Cred că aveam şase ani când părinţii mei m-au adus prima dată la teatru. A fost un spectacol de cabaret, iar după acesta au venit următoarele.

O.C.G.: Ce crezi ca te-a propulsat pe lista celor 10 actori propuşi de TIFF?
P.A.: A fost o surpriză foarte plăcută şi neaşteptată. Răspunsul nu-mi aparţine, dar cred că se datorează faptului că în ultimii trei ani am avut norocul să joc în multe spectacole.

O.C.G.: Ce aştepţi de la acest proiect TIFF?
P.A.: Sunt foarte curioasă. Mă bucur că am şansa să mă întâlnesc cu oameni din lumea filmului.

O.C.G.: Cum te descurci în viaţa civilă cu multiplele identităţi sub care te prezinţi în scenă? Ce urme lasă ele?
P.A.: Încerc să separ cele două realităţi: a scenei şi a vieţii. Nu reuşesc întotdeauna. Sunt unele roluri după care am nevoie de mai mult timp ca să revin la viaţa de zi cu zi.

O.C.G.: Între actori e o competiţie nedeclarată, pentru roluri, pentru recunoaştere... Cum apreciezi ceea ce ai realizat până acum?
P.A.: În fiecare profesie există o competiţie, ceea ce poate fi benefic. Mă simt norocoasă că sunt actriţă la Teatrul Maghiar din Cluj.

O.C.G.: Care sunt pragurile pe care a trebuit să le depăşeşti în anii de experienţă directă pe scenă, la Teatrul Maghiar din Cluj?
P.A.: Având o experienţă doar de cinci ani, nu pot enumera praguri concrete. Mai am foarte mult de învăţat şi sunt numai la începutul drumului.

O.C.G.: Cel mai usturător eşec teatral?
P.A.: S-a întâmplat în timpul unui spectacol unde m-a apucat o criză de râs într-o scenă în care urma să plâng.

O.C.G.: Şi cea mai dulce victorie?
P.A.: Pentru un actor aplauzele sunt o mică victorie de fiecare dată.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică



 Toate articolele despre Festivalul TIFF 2012


0 comentarii

Spacer Spacer