Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  Evul Media

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Are You Eastperienced? Noua epistemologie morală a istoriei


Bogdan Ghiu

28.10.2012
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Nordul a înaintat în Est, în sensul că a schimbat elitele, dar poporul tot "Sud" a rămas, "Estul" e condiţie socială. Şi diferă de "Sud" pentru că rămîne intermediar, între, captiv, inclusiv al "propriei" istorii, într-o situaţie de şantaj, de şantajabilitate - de false opţiuni morale, politice, de real falsificat politic.

Estul e teritoriu detaşabil de populaţie, obiectivabil în sine, fără om. Estul e gol, e nepopulat sau infinit repopulabil. Estul este nelocuit, sau locuit doar de spectre, la rîndul lor masificate, de mai multe ori ucise (mort de mai multe morţi).

Timothy Snyder, Bloodlands. Europe between Hitler and Stalin (Basic Books, New York, 2010): în Est, pentru Est, Germania nazistă şi Rusia stalinistă nu se opun, ci se adaugă - suprapunere, concentrare, masificare de putere. Germania şi URSS se aliniază şi se însumează. Opoziţia dintre ele e falsa dilemă morală a Estului. De aici, necesitatea unei metodologii, a unei arte, a unei imaginaţii şi creativităţi politico-morale a comparaţiilor relevante epistemic, care nu sînt date.

În Est, ca teritoriu între, detaşabil, de populaţii, deci ca pur teritoriu "în sine", nu avem de ales, trăim în identicul imperial dedublat, mereu acelaşi lucru se dublează (prin rivalitate mimetică) şi se adaugă. Întotdeauna, în Est, se moare multiplu, omul moare de mai multe morţi, antume (ca habitus) şi postume (statistic etc.).

Comunismul estic ca dublu şi dublare a capitalismului, deci ca multiplicare şi însumare a efectelor acestuia. De aceea poate că abia micro-contra-comunismele reactive ar putea constitui o bază pozitivă pentru un comunism postcomunist. Comunismul istoric, estic, a fost determinat la fel de mult de economic (în funcţie de care ideologia a fost doar limbaj de adaptare, metalimbaj de manevră) ca şi capitalismul.

Epistemologie morală. Nimeni nu are voie să fie Destin nimănui.

Estul e drum, cîmp, spaţiu neted, deschis din toate direcţiile, pe aici se trece, numai zările, orizonturile atrag, şi de aceea sînt mincinoase, înşelătoare: nu oferă nicio soluţie.

Est: nomadism pe loc (Deleuze), de fapt nomadism al teritoriilor înseşi. Reteritorializări continue, dar fără deteritorializare.

Estul e teritoriul Nord-Sud sau poate fi drumul Sud-Nord.

Faţă de Est, toţi sînt năvălitori. Estul, drum şi cîmp.

În Est, deci, tot ce putem face e să amenajăm drumul, calea de venire şi de trecere care se pierde, e invizibilă în cîmp. Estul atrage în sine (cîmp fertil), dar pînă la urmă e folosit doar ca drum, ca trecere, ca spaţiu de manevră pe care, la propriu, nu se poate trăi, sau nu se poate decît muri, o moarte multiplă, "multi-etnică", "pluri-identitară" (popoare de morţi: "Can the dead really belong to anyone?", Snyder, op. cit., p. 406). Ne identificăm prin moarte, în mod multiplu, nu prin ce sîntem/am fost, ci prin cine ne-a ucis. Mulţi, toţi. Să fim deci "rîul-ramul", adică teritoriul, terenul invaziilor, cîmp de trecere.

Aici, în Est, sîntem (ca) viaţa, sedentari fără rădăcini, intermediari, neradicali.

Occidentul e un experiment, o situaţie literal limită. Acolo sîntem ajunşi.

Şi tocmai ca urmare a acestei condiţii de neajungere, de precaritate, de (pe) drum, aici istoria e tot timpul radicală.

Eu, istorie, istoria!

Estul e spaţiul deschis, teritoriul inter-imperial, de fapt substratul, soclul "intensional", aici expus geografic, "întins", al Imperiului. A fi la marginea mai multor imperii deodată, teritoriu fără om, ideal-depopulabil, spaţiu extra-mundan, "Zonă". "Teritoriu" nu doar locuit de evrei, ci care le-a împărtăşit condiţia: Estul ca teritoriu-evreu.

  • "These matters of political geography are debatable on the margin; what is not is the existence of a zone in Europe where Soviet and German power overlapped and where the tremendous majority of the deliberate killing of both regimes took place. (...) I use the term Molotov-Ribbentrop line to signify an important boundary running north to south through the bloodlands. (...) it marked the division between German and Soviet occupation policies. (... ) The use of the term Molotov-Ribbentrop line, though it may seem awkward at first, allows us to see a very special zone of Europe, whose peoples suffered three rounds of occupation during the Second World War: first Soviet, then German, then Soviet again." (T. Snyder, op. cit., pp. 409-410).
  • ["Aceste probleme de geografie politică pot fi discutate cu privire la limite; ceea ce e indiscutabil este existenţa unei zone, în Europa, în care puterea germană şi puterea sovietică s-au suprapus şi în care au avut loc majoritatea covîrşitoare a masacrelor deliberate produse de către cele două regimuri. (...) Utilizez expresia linia Molotov-Ribbentrop pentru a desemna o graniţă importantă care traversează de la nord la sud ţinuturile de sînge. (...) această linie marca linia de demarcaţie dintre politicile de ocupaţie germană şi sovietică. (...) Utilizarea expresiei linia Molotov-Ribbentrop poate părea improprie la prima vedere, dar ea ne permite să vedem o zonă foarte specială a Europei, ale cărei populaţii au îndurat trei valuri de ocupaţie în timpul celui de Al Doilea Război Mondial: întîi sovietică, apoi germană, apoi din nou sovietică."]

Politica, pentru Est, a fost aceea, radical ontologică, adică dezontologizantă, "onticizantă", a eliberării teritoriului de oameni, a eliberării Lumii de Om, a realizării Teritoriului pur, substrat disponibil al Puterii, al Dominaţiei, pentru Rase pure, pentru Clase pure, pentru Idei purificatoare. În Est se vede "desfăşurat" arhi-tectonica Puterii şi a Dominaţiei.

Teritoriul detaşabil, care tocmai de aceea poate fi liber detaşat, fabulat, visat.

Eu-Istoria.

Purtaţi de colo, colo.

(Fragmente din eseul Are you eastperienced?, în curs de apariţie în revista Idea artă + societate, nr. 41, 2012)
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer