Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  4SPACE

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

O propunere pentru Bucureşti


Augustin Ioan

10.12.2013
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
1. Pentru un Bucureşti (re)plantat: de la Codrii Vlăsiei la oraşul verde: în mod obligatoriu, construind în Bucureşti, trebuie să păstrezi şi / sau multiplici suprafaţa verde pe care construcţia ta o înlocuieşte. Astfel, terasa înverzită devine obligatorie. Dacă construcţia nu are terasă, partea sudică a clădirii noi trebuie tratată ca faţadă verde , în suprafaţă echivalentă amprentei construite la sol.

2. Amprenta de carbon: Clădirile noi trebuie să fie echipate obligatoriu cu cel puţin o sursă alternativă de energie (panouri solare, fotovoltaice, pompă de căldură, eoliană verticală sau sistem de management integrat al energiei casei). Reducerea la 50% a impozitului pe proprietate pe cinci ani pentru construcţiile noi care au cel puţin două surse alternative de energie şi pentru cele care îşi montează asemenea surse alternative. Fără impozit pe proprietate pe zece ani pentru clădirile noi care au zero carbon footprint (amprentă de carbon zero).

3. Oraşul interconectat: conexiune Wireless gratuită în metrou, transportul public de suprafaţă şi spaţii publice: creative gardens (grădini creative) de IT & C.

4. Park & Ride: Construcţia de parcări subterane pe conturul centrului vechi (inel central) devine presantă. Cetăţenii parchează obligatoriu în parcările de perimetru şi primesc, în costul biletului sau abonamentului, călătorie gratuită cu mijloacele de transport în comun, inclusiv metrou, pe zona centrului). În centru, doar biciclete, vehicule electrice, taxi / salvare şi riveranii (în parcări de perimetru). Pentru celelalte autovehicule, se va introduce taxă de acces în centru. Trenul (monorail) sau metroul trebuie să ajungă, în fine, direct la aeroporturile Otopeni şi Băneasa. Circulaţia periurbană trebuie încurajată ca alternativă la intrarea auto în centru, prin închiderea inelelor şi terminarea centurii capitalei. Metroul uşor pe liniile periurbane devine de asemenea presant.

5. Protejarea activă a patrimoniului (monumente şi zone protejate) prin preluarea de către primării a refacerii faţadelor clădirilor istorice şi oferirea de credite proprietarilor, pentru consolidări şi refacerea interioară. În Bucureşti s-au făcut cadouri electorale celor care stau la bloc, prin placarea cu polistiren, primăriile preluând costuri care revin prin lege asociaţiilor de proprietari. În schimb, nici un leu nu se cheltuieşte pe refacerea şi reabilitarea clădirilor de patrimoniu.

6. Locuinţe sociale pentru rezolvarea problemei de squatting în centru (folosire ilegală a proprietăţilor imobiliare recent retrocedate, de către persoane care nu plătesc chirie).

7. Parohiile ca unitate elementară de vecinătate (bazate nu doar pe vecinătatea de teritoriu, ci şi pe vecinătatea de preocupări) în oraş, ajutate să devină focare de acţiune socială, preluînd din sarcinile sociale ale obştelor: îngrijirea copiilor, a bătrânilor (acolo unde se poate, împreună, pentru a se ocroti şi reciproc), preluând în unităţile de vecinătate şi dimensiuni educaţionale & medicale, centrele pentru tineret, sport & entertainment.

8. Reforma administrativă a capitalei: Bucureştii sunt acum împărţiţi administrativ ca feliile de tort, astfel încât centrul aparţine de mai multe sectoare. Cât timp baza electorală a feliilor de tort urban care sunt acum sectoarele este la periferie, centrul nu va fi niciodată o prioritate. Desfiinţarea municipiului Bucureşti este o urgenţă. Trebuie, apoi, înfiinţate un sector de tip city (oraşul istoric, în perimetrul inelului central), care are propriile sale probleme şi propria ofertă socio-economico-culturală, plus cartierele cu graniţe naturale, ca districte urbane; ele, apoi, trebuie dublate, spre exteriorul oraşului, de comunele periurbane, unde locuiesc deja mulţi dintre utilizatorii diurni ai capitalei. Ansamblul devine astfel Zona Metropolitană Bucureşti, condusă de un prefect şi asistat de un consiliu format din primarii centrului, districtelor şi comunelor periurbane. Zona Metropolitană va avea, astfel, zone speciale de dezvoltare, parcuri industriale şi o competiţie de oferte fiscale interne pentru investiţii şi puncte de lucru ale firmelor. Despărţirea funcţiei elective de primar de cea de city manager, bazată şi plătită pe criterii de performanţă, trebuie să fie, în sfârşit, efectuată.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




1 comentariu

  • Excelent
    Gabisa, 02.01.2014, 04:54

    Daca macar unul din punctele de mai sus s-ar realiza, orasul s-ar schimba esential. Textul asta ar trebui sa se numeasca "manifest", in sensul celor din anii 20'-30'.

Spacer Spacer