Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Scrisorile Getei

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Peţitorul


Geta Pop

04.02.2003
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
... Şi a ieşit mătuşa Iulia din comă tot aşa brusc cum a intrat. Nu înainte de a fi vegheat la căpătâiul ei, cu rândul, toţi fraţii şi surorile, cu lumânări, cu sicriul pregătit, colacii comandaţi, cum ne-a zis doctorul: "nu o duce mai mult de trei zile"... până a avut mama visul acela teribil. După o noapte, la patul ei, s-a trezit că Iulia se face bine. Ne-am dus la spital şi aşa era. În mijlocul patului, sub privirile uimite ale doctorilor şi asistentelor, Iulia bea cafea şi era mai vie ca oricând.

Au dus-o acasă. Ne-am liniştit pe moment, dar mătuşa Iulia s-a trezit din comă cu o misiune: trebuia să aibă grijă de nepoate. Cum eu eram prea mică, a pus ochii pe sora mea, musai s-o mărite. A făcut un consiliu în sat şi i-au găsit mirele. Tot student, undeva la făcut vapoare. Viitorii socri s-au angajat ca în fiecare an să le îngraşe un porc la însurăţei şi să le facă apartament. Ne-a anunţat mătuşa de aranjament, şi că peţitorul ne va vizita curând. Mare emoţie pe mine, cum nu? Un peţitor... Ai mei n-au comentat nimic, să nu se îmbolnăvească iar mătuşa.

A venit şi ziua aceea de vară. Eu, acasă; sora mea, la tenis cu bicicleta; ai mei, la băi termale...
Bate cineva la poartă. Un tip destul de bine, mie mi-a plăcut. După ce mi-a spus că e în trecere şi ne-a adus ceva din partea Iuliei, m-am prins cine e. L-am poftit înăuntru şi am făcut pe gazda. L-am supus la un interogatoriu minuţios, apoi i-am dat să rezolve problemele mele din "Gazeta Matematică"... tema de vară... Să nu se plictisească... Se chinuia, de numa, numa...

Între timp am auzit poarta trântindu-se. Era sora mea. Când a auzit cine e la noi, a zis că mai face o tură cu bicicleta. Mi-a convenit. Era simpatic peţitorul.
Cum se făcea ora prânzului, am fugărit amândoi un pui prin curte, să-l tăiem pentru prânz.

Au ajuns şi ai mei de la băi. A prăjit mama puiul. După mâncare, i-au trimis pe tineri la plimbare. Ce-au discutat, nu ştiu. Pe mine nu m-au lăsat cu ei.
Pe la ora cinci, s-a dus şi peţitorul. Avea autobuz. Tare mi-a părut rău.
Nu ştiu de ce sora mea a răsuflat uşurată...

Geta

Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer