02.08.2014
Angel Lust desemnează erecţia de după moarte, la cei executaţi, mai ales prin spânzurare. Sau care se spânzură benevol, nu vreau să discriminez pe nimeni. Hai să nu gândim în clişee. Să acceptăm diversitatea vieţii, să lăsăm oamenilor posibilitatea să aleagă. Să se simtă puternici în moarte. Să nu-i forţăm să intre în şabloane. De ieri simt o mânie nestăpânită. Incontrolabilă. Cine mă cunoaşte, ştie că urăsc vulgaritatea. Nu suport limbajul vulgar, mă răneşte, mă torturează, iar când vorbesc eu folosind cuvinte urâte, iau cureaua şi-mi fac spatele roşu. Aşa i-aş face şi ăluia care-mi spurcă ziua cu înjurături. Recomand auto-flagelarea tuturor, în loc de meditaţie. Furia... Când o femeie pe care am încercat s-o iubesc mi s-a adresat cu făi.

Nevoia mea de distrugere e uneori atât de masivă că aş distruge. Acum. Angel Lust. Cui îi pasă că nu ştiu ce bluză nu o avantajează pe nu ştiu ce vedetă? În genunchi! Toată gălăgia asta inutilă, cum arată ele în comparaţie cu nu ştiu ce femme fatale de la TV, na, că şi asta arată rău şi pe asta o înşală soţul şi-şi fute viaţa ca noi toţi. Inutilitatea post-mortem a vorbăriei care-mi strică ziua. Distrugere. Cine îi reeducă pe toţi aceşti dezlănţuiţi în ale vulgarităţii? Sub pământ adânc, unde ajungem toţi, sub pământ, vine reeducarea. Viermii cei mici ne vor învăţa în sfârşit căinţa. Sper să vă iasă pe gură post-mortem, cuvântul pe care l-aţi folosit în timpul vieţii cel mai des. Ce-mi pasă de relaţia ta sado-maso cu zeul tău, ce îţi dă, cum te ajută şi cum te rogi la el. Am şi eu relaţia mea sado-maso cu viaţa, ca şi tine, dar n-o numesc religie. Am şi eu relaţia mea sado-maso, dar nu vreau nimic de la el, să mă ajute în vreun fel, să-mi dea bani ori altceva, nu îi cer nimic, pentru că dragostea-i pe gratis. Dar mai ales, dragostea e liberă de orice obligaţii. Nu-mi pasă prietene unde îţi bagi tu pula, şi ar trebui să-ţi revizuieşti vocabularul. Cineva ar trebui să te reeduce. Să te pună în genunchi şi să te zdrobească. Nu îmi pasă prietene unde îţi bagi tu pula sau unde. Mai ales dacă nu ai.

Mi-e dor de distrugere, dar mă păstrez curată. Sunt clean, baby, pentru că aşa trebuie, pentru că am atins graniţa şi pentru că nu sunt fascinată de Angel Lust. Nu pentru mine. Nu în privinţa mea. În întuneric, în întunericul unei camere într-un pod, cu sticle înşirate pe hol pregătite pentru urinare, acolo, şi în întunericul unei nopţi la o mare neagră, în negrul acela pe dig, în timp ce stăteam cu capul în poala unui nerd. Nu suport artiştii. Nu umblu cu artişti. Cu multiple personalităţi, cu prostii în cap, instabili emoţional şi infantili. Grandomani, egoişti, orgolioşi, neruşinaţi, ridicoli... şi zgomotoşi pe deasupra. Care se iau prea tare în serios şi emit sentinţe asupra vieţii, măsoară ei totul şi mai ţin să le împărtăşească şi altora. Cum s-au sculat ei dimineaţa şi ce li se pare lor în ziua aia că ar fi existenţa. După stările lor menstruale. Sunt o iubitoare de geeks, nerds. Genul tăcut, des prost îmbrăcat, zgârcit eventual şi căruia nu-i pasă ce gândeşti despre el. Nu că nu ar putea suferi de carenţe de caracter grave, dar nu se compară. E ca şi cum ai alege varianta extravagantă a vieţii în detrimentul austerităţii pe care o iubesc eu. Nu îmi place să merg prin bălării, nu îmi place să fiu salvatoarea sau doctoriţa nimănui, nu-mi place să mi se risipească timpul. El poartă un costum impecabil, sau doar cămaşă fără cravată şi vorbeşte din an în paşte. Eventual e pocit dacă este ieşit din comun de inteligent, dar doar dacă. Are creier şi nicio problemă de personalitate. E bine crescut şi stă să îl faci varză. Îi place să fie făcut varză. Să îi dai ştiinţa peste cap. Dar de asta sunt eu răspunzătoare, cu creierul meu distructiv. Distrugere. Angel Lust. Să ne ferim... Tiptil... Departe... Să nu ne găsească când se întoarce. Tiptil. Afară! Sunt prea mare pentru tine, sunt ca noaptea... mă împrăştii peste tot. Pădurea, câmpul, curând oraşul, iar tu eşti doar o luminiţă. Pană electrică şi eşti out.

Acum iubesc alt nerd. Dacă s-ar putea, mi-aş lua un scorpion şi pe lumea ailaltă, dacă nu, e şi un vărsător bun de ceva. Sunt două lucruri diferite. După unul încerci să îţi revii, celălalt te lasă să trăieşti. Da, asta este altă carenţă a inteligenţei mele, cred în zodii. Nu cred în stele, dar observ asemănări între oameni născuţi în aceeaşi perioadă. Poate e altceva. Puţin îmi pasă, pentru că nu îmi pasă. Eu am scris ode pentru nerd-ul acela şi l-aş fi omorât şi ţinut tranşat în congelator, gătindu-l în cele mai ingenioase moduri. Dar aşa, m-a întrebat alt nerd: Dacă o să mă omori? Îşi doreşte asta cu patimă. Pentru că-i virgin şi se întreabă dacă i-a sosit timpul. Are nevoie de acel Angel Lust de la mine, pentru că aşa ni s-a impregnat în memorie, cuvintele au sigilat totul de prima oară. Un pâlc de copaci, un lac, you are the one for me. Pentru asta, pentru altele, pentru tot, pentru nimic, doar pentru plăcerea mea egoistă şi brută nealterată cultural, îl voi ţine legat de frigider. În aşteptare. Cu căluş la gură. Când cerul se acoperă de nori denşi, întunecaţi, iar vântul se strecoară printre ramuri făcând să foşnească, să trosnească, o văd, vorbăria inutilă a copacilor, zicându-ţi despre ce e vorba, iar tu te înclini. Iar furtuna începe. My crazy girl. Să îngrijim coaste aproape rupte, coloana aproape frântă, vânătăile de pe corp care puteau fi găuri, să-l iubim pe acest aproape. Să ne îngrijim de acest aproape. Este un cuvânt esenţial al vocabularului meu.

Simt o furie violentă azi. Am fost toată ziua aşa, nu ştiu de ce, poate pentru că furia e o revoltă neputincioasă. Viaţa îţi oferă mereu un dezastru şi mai mare când tu tocmai crezi că ai luat-o pe drumul cel bun, e generoasă, din rău în mai rău, te pune să alegi între mai multe iaduri, nici un rai la vedere, doar dacă raiul pute a peşte, iar eu numesc relaţia mea sado-maso cu ea... iubire.

În întuneric.

0 comentarii

Publicitate

Sus