El futuro de Europa y las culturas nacionales

Don Quijote Rătăcitorul primeşte invitaţia de a participa la manifestările culturale prilejuite de Zilele culturale româneşti în Madrid, organizate de Institutul Cultural Român în colaborare cu Ambasada României la Madrid. Un program atractiv şi interesant, cu prezenţe notabile, printre care: Maia Morgenstern, Manuela Cernat, Augustin Buzura, Stelian Oancea, Ansamblul folcloric Someşul Napoca, artistul popular Grigore Lese, Trupa de dans contemporan condusa de Liliana Iorgulescu, Inter Art.

Dar una dintre cele mai interesante manifestari a avut loc în Circulo de Bellas Artes din Madrid, în sala Valle Inclàn, şi s-a intitulat El futuro de Europa y las culturas nacionales (Viitorul Europei şi culturile naţionale). Aici au fost prezenţi din partea română Stelian Oancea, ambasadorul României la Madrid, Eugen Uricaru, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Basarab Nicolescu, cercetator în cadrul Centrului de Studii Ştiinţifice din Paris şi director editorial al editurii Oxus, Emil Hurezeanu, analist politic şi jurnalist, Cornel Ungureanu, critic şi istoric literar, Mircea Anghelescu, şeful catedrei de Literatură Română din cadrul Universităţii Bucureşti şi Adrian Mac Liman, membru al Grupului de Studii Mediterane din cadul Universităţii Sorbona, ziarist consacrat la diverse cotidiene spaniole şi specialist în problemele Orientului Mijlociu.

Partea spaniolă nu s-a lăsat nici ea mai prejos, afişând artileria grea, prin prezenţa unor importante personalităţii ale culturii hispanice: Fernando Savater, filosof, scriitor, profesor în cadrul Universităţii Complutense din Madrid, Jorge Fuentes Monzonis, ambasador în misiune specială la Comunitatea Europeană, Tomas Jimenez, şeful biroului de presă al Comisiei Europene, Fernando Valenzuela, traducător şi jurnalist, Fernando Lainez, preşedintele grupului Dialogos Europeos şi director al revistei cu acelaşi nume.

Discursul fascinant al filosofului Fernando Savater s-a bazat pe diversitatea culturală şi specificul naţional, aducând în discuţie necesitatea unei reale deschideri a culturii europene spre alte culturi mai puţin cunoscute cum ar fi cele care aparţin estului Europei, menţionând expres cazul României care contează cu atâtea figuri importante din domeniul literaturii, filosofiei, muzicii, poeziei, artei în general, dar care n-au beneficiat până acum de traduceri importante la nivel internaţional, asta şi datorită dictaturii care a marginalizat intelectualitatea română dar şi altor cauze la fel de profunde. Fernando Savater spunea că a sosit vremea ca Europa să beneficieze de aceste opere care ar putea sta aşezate oricând alături de altele importante ce aparţin deja marii culturi europene. Personalmente, păstrând o simpatie deosebită pentru intelectualii români, Fernando Savater a menţionat aici relaţia amicală pe care a menţinut-o cu Emil Cioran, de-a lungul timpului.

Basarab Nicolescu a impresionat printr-un discurs în care a vehiculat ideea relaţiei dintre identitate şi diversitate, apofatismul cuantic – gândirea printr-o cunoaştere a misterului, teorema lui Godel şi logica terţului inclus, o teorie aparţinând gânditorului român Ştefan Lupaşcu. Oscilând între oximoroni şi visul ultim al matematicilor, care este axiomizarea totală, Basarab Nicolescu a menţionat, deasemenea, importanţa mecanicii cuantice – ştiinţa infinitului mic, în raport cu principala dogmă filosofică postmodernă care presupune existenţa unui singur nivel de realitate. Basarab Nicolescu a amintit şi despre importanţa celor trei nivele - macrofizic, microfizic şi ciber-spatiu / timp, în conexiune cu principiul cauzalităţii locale şi al discontinuităţii. Concluzionând că nu există nici o cultură dominantă, Nicolescu a vorbit despre coerenţa la nivelul naturii şi valoarea epistemologica a lucrurilor, utilizând un termen nou despre globalizare şi anume interdependenţa. Viitorul Europei, conform teoremei terţului inclus, este acela de situare sub forma celui de-al treilea pol în viziunea unei eventuale tripolarităţi mondiale aflate încă în stare latenţă.

Briliante au fost şi intervenţiile lui Emil Hurezeanu, Jorge Fuentes, Tomas Jimenez, Fernando Lainez, comentariile profesorilor Cornel Ungureanu şi Mircea Anghelescu, concluziile lui Eugen Uricaru, Adrian Mac Liman sau Fernando Valenzuela. O atmosferă intelectuală de gală în Circulo de las Bellas Artes din Madrid, un regal hispano-românesc, o reuniune foarte reuşită care merită toate felicitările pentru organizatori.

Don Quijote Rătăcitorul aşteaptă, deasemenea cu mare interes, conferinţa anunţată în cadrul Târgului de carte din Madrid, în data de 11 iunie 2004 la care vor participa: Mircea Cărtărescu, Alexandru Ecovoiu, Liliana Popescu, Denisa Comănescu, Joaquin Garrigos, Esperanza Morais, Ramon Sanchez Lizarralde.

Se anunţă vremuri interesante pentru cultura românescă în ţinuturile hispanice.

Gelu Vlaşin
Madrid