23.09.2014
LiterNet: De cât timp faceţi fotografie?
Tomiţă Savastre: Fac fotografii de mulţi ani, dinaintea erei digitale, de pe vremurile cunoscutelor aparate Zenit, dar cu adevărat am început în 2011, când am început să editez, pentru început în Lightroom, apoi în Photoshop. Nu sunt profesionist, e doar un hobby care îmi ocupă şi, de cele mai multe ori, valorizează puţinul timp liber. Timpul acordat fotografiei este deseori limitat, dar compensez prin libertatea de a fotografia şi, în sens mai larg, de a face fotografie cum îmi place, fără impuneri, termene limită.


LiterNet: Care este activitatea dumneavoastră profesională principală? Ce studii aveţi? Sunteţi autodidact sau aveţi o pregătire specifică în fotografie?
T.S.: De profesie sunt inginer şi nu am urmat o pregătire formală, exceptând câteva workshop-uri la care am participat în primii ani. Pentru Photoshop am beneficiat de o îndrumare specială, din partea unui bun prieten, George Gradinaru, dar dincolo de asta, am învăţat mai mult singur sau prin intermediul unor situri specializate (Lynda.com, udemy.com).

LiterNet: Ce reprezintă fotografia pentru dumneavoastră?
T.S.: Fiind de profesie inginer şi având o înclinare, în anii de şcoală, spre ştiinţele exacte, a fost şi pentru mine surprinzător să-mi descopăr această pasiune şi poate înclinare, spre latura artistică. Acum fotografia este pentru mine o pasiune care-mi ocupă timpul liber, vacanţele şi care-mi jalonează mersul prin viaţă. Cele mai importante momente din viaţa mea se regăsesc acum în foldere şi cataloage, înmagazinând emoţii şi amintiri, impresii, satisfacţii şi împliniri, aspiraţii şi planuri de viitor. Învăţ în continuare, realizările sunt mai mici decât mi-am dorit, dar asta face parte din planul meu de viaţă - cât trăiesc, învăţ. Încerc asta şi chiar dacă nu reuşesc zi de zi, mă străduiesc să o fac săptămână după săptămână sau lună după lună.

LiterNet: Povestiţi-ne despre un proiect fotografic al dumneavoastră, finalizat, în lucru sau în perspectivă.
T.S.: Nu am timpul necesar să mă ocup de proiecte in adevăratul sens al cuvântului, dar am planuri de călătorie care au asociate planuri de fotografie corespunzătoare, cum ar fi Islanda sau aurora boreală. Îmi doresc să fotografiez mai mult oameni şi să ies din cadrul, uneori strâmt, al fotografiei de peisaj. Un proiect permanent şi inepuizabil, pentru mine, este Photoshop-ul. Nu sunt adeptul fotografiei aşa-zise din aparat, neprelucrată, ca dovadă a purităţii artistice. Nu în zilele noastre, cu aparate de fotografiat, lentile şi accesorii atât de performante. Photoshop-ul e o unealtă la fel de artistică, în opinia mea, cum este pensula (brush) pentru un pictor. Din aceste motive, încercările de a reda, dincolo de simplul click, prin intermediul camerei şi al computerului, a impresiilor şi emoţiilor din anumite momente sau locuri trăite / vizitate, alcătuiesc un proiect perpetuu şi foarte ambiţios.
De asemenea, e în stadiile finale un website personal care să găzduiască, adunate şi organizate, cele mai frumoase fotografii. De asemenea, ar trebui să găzduiască şi o expoziţie virtuală, destul de cuprinzătoare, de aparate fotografice vechi, adunate în ultimii 9 ani.

LiterNet: Aveţi un fotograf român preferat?
T.S.: Deşi nu aş putea spune că sunt un foarte bun cunoscător al fotografilor români îmi place foarte mult Cristina Venedict. Îmi place atmosfera din fotografiile ei, admir realizările ei şi mă bucur de aprecierile pe care le obţine.

LiterNet: Vă rugăm să alegeţi o fotografie pe care o apreciaţi în mod deosebit, aparţinând unui alt fotograf care a participat la aceeaşi serie de fotografii publicate în Atelier, şi spuneţi-ne de ce aţi ales această fotografie.
T.S.: Mi-au plăcut toate seriile de fotografii publicate în Atelier, unii fotografi îmi erau cunoscuţi, din mediul virtual. Dorul meu de ducă s-a regăsit în fotografiile Mihaelei Noroc, am admirat forţa "simplităţii" lui Antonio Cioarek sau superbele metafore ale Irinei Cristian. Aş putea alege mult mai multe fotografii, dar, ca să fie una singură, m-aş opri la a şaptea a lui Cornel Petrescu, pentru frumuseţea simplă şi calmă, pentru invitaţia de a admiră frumosul în forme pure şi modeste.


LiterNet: Ce vă place să citiţi, să ascultaţi, să vedeţi?
T.S.: Ascult muzică în permanenţă, de genuri foarte variate şi deşi lista e nesfârşită aş menţiona Pink Floyd, Miles Davis, Wynton Marsalis, Radiohead, Tangerine Dream. În ultimii ani m-am identificat cu muzica şi spiritul, acum greu încercat, al Radio Guerrilla.
În egală măsură, timpul rămas după fotografie este dedicat filmelor şi cititului. Sunt pasionat de istorie în special, de literatură SF şi autorii români. Văd foarte multe filme, foarte variate, de la seriale americane de succes, până la filme de artă sau aparţinând unor cinematografii mai mici sau mai puţin cunoscute în România. Ca şi în fotografie, şi în toate cele de mai sus îmi place să experimentez cât mai multe lucruri noi şi încerc să valorific cât mai mult din manifestările autohtone, de la Dan Lungu, la Cristi Puiu sau Urma.

https://www.facebook.com/tsavastre
http://www.pixoto.com/tsavastre
http://500px.com/TomitaSavastre

>> Găsiţi aici fotografiile lui Tomiţă Savastre publicate la LiterNet.

0 comentarii

Publicitate

Sus