Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  4SPACE

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Pentru respectarea peisajului şi tradiţiilor arhitectonice locale în Delta Dunării


Augustin Ioan

17.02.2015
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
În 2005, am documentat şi redactat pentru ARBDD Tulcea un regulament de proiectare pentru orice clădire nouă de construit în Deltă. După ce noi începusem studiul, cu o echipă de tineri colegi de la UAUIM Bucureşti, s-au trezit şi fostul prim ministru Tăriceanu şi fostul preşedinte Băsescu să critice starea de lucruri din Deltă şi să ceară măsuri. În timp, studiul nostru iniţial, poate prea stufos, a fost periat de diferite comisii interministeriale, de doi guvernatori şi a devenit ordin al ministrului, fiind printre ultimele acte ale guvernului Tăriceanu din 2008. Iată ce a mai rămas din textul nostru, deşi interesant ar fi fost să pun pe coloane paralele textul iniţial şi acesta:

REGULAMENT CADRU DE URBANISM
care să asigure respectarea valorilor de peisaj şi tradiţiile arhitectonice locale în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

1. Consideraţii introductive

Patrimoniul arhitectural al localităţilor din Delta Dunării trebuie păstrat, încurajat să se dezvolte mai departe ca atare sau ca model de inspiraţie şi de citare în arhitectura nouă.

Se constată că, în ultimii ani, modificările impuse de funcţiile turistice a celor mai multe dintre construcţiile existente sau noi au produs şi produc schimbări importante în peisajul arhitectural al localităţilor existând pericolul iminent de distrugere a valorilor arhitecturale tradiţionale, valori care demonstrează, pe de-o parte personalitatea şi inventivitatea populaţiei locale în domeniul construcţiilor de locuit, în special în folosirea materialelor locale, iar pe de altă parte conferă o specificitate caracteristică zonei ce se îmbină fericit cu peisajul natural. În localităţile din perimetrul RBDD este foarte evidentă tendinţa de dezvoltare a acţiunilor de modernizare a locuinţelor existente precum şi tendinţa realizării unor construcţii noi pentru locuit sau pentru a fi folosite în scop turistic. Din păcate, inexistenţa unor norme generale de conduită în realizarea acestor construcţii a condus deja la apariţia unor edificii care nu se îmbină armonios cu peisajul natural al localităţilor prin volume, linii arhitectonice, culori, etc., lăsând o impresie neplăcută vizitatorilor avizaţi ai acestei zone.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei existente este necesar să se introducă, de urgenţă un regulament de construire cu norme arhitectonice precise care să conducă la protejarea şi conservarea valorilor de peisaj şi tradiţiile locale din perimetrul Deltei Dunării.

Modificarea de scară, impuse de funcţiunile turistice de pildă, trebuie contrabalansate de o serie de măsuri de echilibrare a scării, a proporţiilor, de folosire a anumitor materiale (naturale), a anumitor culori (naturale şi alb, albastru, verde, gri), a unui anumit raport între plin şi gol, între opac şi transparent.

Arhitectura habitatului deltaic trebuie să fie influenţată de specificul local şi de materialele folosite astfel încât locuirea să fie confortabilă. Îmbinarea elementelor de conformare rurală şi urbană cu tradiţia locală şi principiile ecologice formează cheia proiectării construcţiilor în habitatul deltaic. Preluarea elementelor durabile din construcţia locală trebuie să pornească de la ideea că locuinţa tradiţională specifică aşezărilor rurale nu s-a construit după planurile unor proiectanţi, ci ea a fost construită de meşterii locali. În această concepţie locuinţele au fost gândite şi proiectate după principiul unei locuiri a trei generaţii (copii, părinţi, bunici) ceea ce reflectă viaţa în familie, educaţie între generaţii, economie de resurse.

În vedere realizării dezideratelor prezentate mai sus se impune reproiectarea aşezărilor din Delta Dunării ţinându-se cont de anumite criterii:
- preluarea din tradiţie cu tot ce este pozitiv din punct de vedere al arhitecturii, al orientării spaţiului de locuit şi al organizării gospodăriei în mod eficient;
- identificarea a tot ce este incompatibil cu protecţia mediului înconjurător;
- promovarea unor materiale de construcţii noi care să ajute la durabilitatea aşezărilor, rezistente în faţa apelor, prezentarea unui grad de confort cât mai apropiat de cel occidental;
- găsirea surselor de alimentare cu energie mai ales cu energie electrică a localităţilor prin folosirea unor surse neconvenţionale de tipul energiilor solare, biogaz, eoliene şi să nu fie neglijată energia din mediul acvatic;
- promovarea unor construcţii polifuncţionale care să adăpostească activităţi de învăţământ, cultură, administraţie, servicii diverse.
- elementele ce vor da specificul arhitectural al arhitecturii deltaice se referă la:
- scara umană
- marcarea orizontalei
- raportul dintre acoperişul şi restul clădirii (1/1)
- raportul plin-gol (în favoarea plinului)
- plastica faţadelor:
- culoarea "naturală" a învelitorii
- culoarea alb-strălucitor la faţade
- culoarea / forma tâmplăriei, cu variante pe arhitectura specifică etniilor

2. Norme arhitectonice pentru localităţile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

2.1 Ocuparea terenului

2.1.1 În zona rurală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării raportul dintre construit şi spaţiul liber (curte) trebuie să fie POT maximum 30%.

2.1.2 POT-ul maxim pe loturile "din afara zonelor dens construite" (se înţelege "în afara vetrei localităţilor" adică în extravilan, nu va depăşi 15%

2.1.3 Construcţiile din zona urbană vor respecta prevederile legale din planurile de urbanism în vigoare.

2.1.4 În interiorul localităţilor din Delta Dunării, reglementările actuale ale PUG-urilor trebuie impuse şi respectate, cu prevederile din prezentul regulament.

2.2 Realizarea împrejmuirilor

2.2.1 Împrejmuirile trebuie să fie joase pentru a crea un efect de "transparenţă", lăsând vizibile clădirile nou construite. Înălţimea maximă a împrejmuirilor să nu depăşească 1,80 m. Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) maxim:0,8 în intravilan, 0,4 în extravilan.

2.2.2 În proiectarea împrejmuirilor vor fi utilizate câteva soluţii consacrate din arhitectura vernaculară tradiţională sau mai recentă din Delta Dunării:
- gard din scânduri, fără soclu;
- soclu din beton sau piatră, cu asize orizontale, de maximum 0,80 m şi gard de lemn;
- stâlpişori din zidărie de cărămidă, tencuiţi sau nu, văruiţi, şi gard de lemn vopsit în albastru, verde, gri sau văruit;
- gard de plasă completat la aceeaşi înălţime de vegetaţie (gard viu, plante agăţătoare, viţă);
- gard din stuf, simplu, sau cu împletitură la parte superioară;

2.2.3 Nu se vor realiza garduri opace din zidărie, metal şi tablă vopsite sau sârmă ghimpată.

2.2.4 Nu se recomandă folosirea suprafeţelor de policarbonat, pvc sau sticlă armată.

2.3. Raportul înălţime-lăţime

2.3.1 În localităţile rurale, înălţimea maximă admisă pentru clădiri cu funcţiunea de locuit şi turism nu trebuie să depăşească 10 m la coamă (echivalent a 3 niveluri, dintre care unul obligatoriu în mansardă / acoperiş), pentru a se asigura lungimea ca dimensiune dominantă clădirilor, dimensiune proprie liniilor principale ale peisajului deltaic.

2.3.2 Raportul între dimensiunea cea mai lungă şi înălţime trebuie să fie de cel puţin 1,618 / 1 (secţiunea de aur) şi preferabil 2/1.

2.3.3 Se va asigura un raport de cel puţin 0,75/1 între acoperiş şi restul clădirii.

2.3.4 Retrageri minime de la limitele de proprietate:
- jumătate din înălţime construcţiei, dar nu mai puţin de 2 m faţă de limitele laterale;
- minimum 5 m faţă de limita posterioară a lotului.

2.3.5 Distanţa minimă între construcţiile de pe acelaşi lot ( cazul frecvent al căsuţelor de vacanţă) va fi egală cu înălţimea la cornişă a celei mai înalte dintre ele.

2.4 Realizarea acoperişurilor

2.4.1 Acoperişurile se vor construi cu minimum două ape, paralele cu direcţia lungă a casei cu folosirea timpanelor spre stradă, decorate de preferinţă cu elemente tradiţionale locului.

2.4.2 Acoperişurile se pot constitui în mansarde. În aceste cazuri termoizolaţia şi hidroizolaţia pe care le constituiau podurile trebuie dublate de elemente suplimentare în structura acoperişului.

2.4.3 Nu se permit acoperiri tip terasă, decât la staţii de pompare şi posturi de transformare, respectiv, alte construcţii speciale ( faruri, alte structuri de navigaţie, comunicaţii, apărare). Arhitectura de cult se conformează caracteristicilor plastice şi volumetrice proprii cultului respectiv.

2.4.4 Se interzic acoperişurile cu aspect montan şi cele cu turnuleţe. Lucarnele nu vor fi de formă triunghiulară, ci alungite pe orizontală sau în formă de arc, eventual aplatizat.

2.5 Tipologia planimentrică

2.5.1 Volumele propuse de arhitectura deltaică viitoare trebuie să se inspire, fără a le copia cu necesitate, din ritmurile seriale de dispunere a camerelor de-a lungul - sau împrejurul - unui spaţiu generator de umbră / penumbră şi răcoare, de tip prispă sau foişor, orientat de predilecţie spre sud şi protejat (eventual printr-o poală de acoperiş) dinspre direcţia crivăţului.

Dispunerea simplă, în linie, este de natură a sublinia referinţa la arhitectura vernaculară şi asigură simplitatea funcţională, legătura obligatorie cu peisajul natural al curţii, către care clădirea este astfel orientată. Această dispunere se pretează pentru clădiri de locuinţe, cazare hotelieră, comerţ.

2.5.2 Forma planimetrică a clădirilor va fi de tip dreptunghiular, sau de forme asimilabile, cu diferenţa clară între lungime şi lăţime, de minimum 0,5/1.
Se vor evita formele compacte-pătrate, hexagonale, octogonale, alte forme similare, la clădiri care nu sunt pe parter.

2.5.3 Terasele acoperite nu vor avea arcaturi iar balustradele nu se admit balustri. Se interzice inoxul la balustrade. Se interzic construcţiile cu faţade din scânduri/placaj din lemn, care sunt nespecifice deltei (excepţie-oraşul Sulina).

2.6 Raportul plin-gol

2.6.1 Raportul plin-gol în arhitectura deltaică tradiţională trebuie să fie unul net în favoarea plinului, a masei construite, a opacului:
- Se va evita supra-transparenţa;
- Nu se va depăşi un raport de 50% sticlă din suprafaţa unei faţade;
- Se va ţine cont, în fenestrare, de direcţia vânturilor dominante (crivăţ) şi de raportul public (stradă) - privat.

2.7 Umbră. Ventilaţie naturală

2.7.1 Orice intervenţie constructivă trebuie ajutată cu obligativitatea plantării unui număr semnificativ de arbori umbroşi, de construirea de bolţi de vegetaţie cu caracter sezonier sau peren, decorativă sau chiar agricolă (viţă de vie). Cantitatea şi tipul vegetaţiei solicitate a fi plantate va fi decisă de fiecare primărie în parte, proporţional cu scara lucrării autorizate cu menţiunea ca vegetaţia (medie, joasă şi înaltă) va fi obligatoriu specifică deltei.

2.7.2 Se va acorda o atenţie deosebită microclimatului natural al clădirii, curţii şi unităţii de vecinătate, inclusiv a porţiunii de stradă proprie, vitală pentru instaurarea unei arhitecturi viabile fără aport tehnologic consumator de energie (electrică, termică, aer condiţionat). În acest scop clădirile vor avea dublă orientare pentru ventilarea naturală, camerele vor păstra un unghi preferabil de 90 grade între axa uşii şi cea a ferestrelor (evitând curentul pe care îl presupune poziţia co-axială), vor avea deschiderea privilegiată către elementul arhitectural de umbră (prispă, arcadă, boltă naturală etc).

2.8 Materiale de construcţie şi acoperire

2.8.1 Se interzic materialele care conţin azbest şi materialele plastice.

2.8.2 Nu se vor folosi în construcţiile noi de pe teritoriul rezervaţiei a următoarelor materiale exogene: cimentul şi betonul armat cu excepţia fundaţiilor şi in următoarele cazuri: a) acolo unde studiile geotehnice dovedesc ştiinţific ca orice altă soluţie tradiţională este imposibil de folosit şi b) la edificiile publice, de mari dimensiuni) şi metalul (structuri metalice, tablă de oţel şi tablă zincată) cu excepţia armăturilor pentru fundaţiile de beton, acolo unde acestea au fost acceptate.

2.8.3 Pentru fundare se vor folosi piloţi de lemn bătuţi, piatră (fundaţie locală sau continuă) cu mortar de var sau cimenturi şi lianţi artificiali.

2.8.4 Se pot folosi sisteme prefabricate sau in situ de pereţi în trei straturi de lemn cu exterior în sistem caplama. Lemnul se poate folosi, de asemenea, în structura prispelor, a structurii acoperişurilor, în decoraţia acestora (traforuri, timpane).

2.8.5 Se pot executa construcţii din materiale durabile şi din materiale tradiţionale:
- ceamur (lut amestecat cu paie, ierburi fibroase, câlţi sau pleavă, aşezat în straturi de 20-25 cm),
- chirpici (calupuri de ceamur pus în forme şi apoi uscat, având dimensiunile 10x20x40 cm),
- pământ nears amestecat cu paie şi bălegar aplicat pe structuri verticale de nuiele,
- cărămizi - de la cele semi-arse la cărămizile industrializate cu goluri termo şi fono-izolante,
- se va evita realizarea pereţilor din piatră, ca nespecifici;
- amestecuri de chirpici cu cărămidă arsă, pe fundaţie de piatră;
- placarea cu caplama se recomandă doar în Sulina.

Tavanele se recomandă să se execute din grinzi de lemn peste care se bat scânduri şi se aşterne un strat de ceamur, iar pe dedesubt o căptuşeală de trestie cu drişcuială de ceamur. Sistemul de susţinere al acoperişului se recomandă să se execute din lemn.

2.8.6 Finisajele exterioare vor fi executate cu tehnologii moderne sau tradiţionale şi vor fi numai de culoare albă. Se pot introduce coloranţi doar la socluri.

2.8.7 Materialele de acoperire trebuie să fie cele naturale: stuf, ţiglă / olane, care vor fi preferate celor artificiale (tablă, ţiglă metalică, suprafeţe bituminate). Înălţimea coşurilor de fum / evacuare gaze centrală trebuie să depăşească cu minimum 1 m înălţimea de coamă a casei.

2.8.8 Materialele de construcţie şi cele de finisaj, dar, mai ales, detaliile constructive vor asigura protecţia clădirilor contra umidităţii (apa din capilaritate).
Materialele de finisaj vor asigura respiraţia pereţilor, având în vedere umiditatea zonei.

2.8.9 Se interzic învelitorile din tablă zincată tip solzi şi din azbociment. Se va evita folosirea olanelor, ca nespecifică deltei. Se acceptă acoperire cu olane şi proporţii specifice în zona Sulina.

2.9 Culori şi texturi

2.9.1 Se vor folosi culorile materialelor naturale, în toate situaţiile. Delta Dunării oferă însă, prin arhitectura sa tradiţională şi forme de expresie arhitecturală în care se stabileşte un raport de contrast între câmpul pereţilor (alb, suprafaţă netedă, lisă şi reflectantă) şi încadrarea lui (stâlpi şi grinzi de prispă) colorată puternic în albastru (ultramarin), verde şi gri. Ramele, intersecţiile de planuri şi structurile care le delimitează pot fi, de asemenea, vopsite în game de griuri, de asemenea de găsit în arhitectura tradiţională deltaică.

Sunt de preferat pigmenţii naturali. Pământurile nearse şi cărămida vor fi văruite cu var stins, în care se introduce sineală pentru a "albăstri" albul şi a-i conferi, astfel, strălucire.

Pentru colorarea lemnului se vor prefera baitz-urile şi lacurile colorate care pătrund în textura lemnului şi lasă vizibil flader-ul acestuia în defavoarea vopselurilor industriale mate, de ulei. Şi cărămida poate fi văruită, la fel şi lemnul. Varul este, de asemenea, recomandat pentru văruirea gardurilor de piatră, a soclurilor acestora, precum şi a arborilor din gospodării.

Piatra trebuie păstrată la culoarea sa naturală, iar dispoziţia ei se va face în câmpuri sedimentare, cu textură regulată sau neregulată, rugoasă, pentru a contrasta cu planurile albe şi netede.

Acoperişurile trebuie, să păstreze culorile naturale ale materialelor folosite (stuf, ţiglă şi olane).
În satele cu specific lipovenesc, culorile tâmplăriei pot fi intense (albastru, verde).
Piatra la zidărie nu este specifică Deltei Dunării.

2.10 Surse de energie

2.10.1 Pentru arhitectura nouă din Delta Dunării, se recomandă folosirea cel puţin a unei surse de energie neconvenţională:
- energia solară captată în sisteme pasive de încălzire a apei calde menajere, dar şi în sisteme active, la care să participe faţadele noilor clădiri (faţade inteligente, elemente de stocare a energiei acumulate diurn);
- pompe de căldură;
- energie eoliană în instalaţii mici cu impact nesemnificativ asupra populaţiilor de păsări.

Faţade inteligente care să stocheze energia solară nu se pretează specificul zonei. Captatorii solari pot fi amplasaţi pe acoperişuri sau pe construcţii speciale.

2.11 Construcţiile sacre

2.11.1 Edificii religioase din Delta Dunării trebuie să ţină cont de tradiţiile locale şi de particularităţile de cult ale religiei / etniei cărora li se adresează, făcând însă dovada contemporaneităţii demersului.

2.11.2 Se recomandă ca prioritară păstrarea edificiile existente, prin lucrări de remediere sau restaurare de pildă) şi abia apoi va fi încurajată producţia de lăcaşuri noi de cult.

2.11.3 Pentru realizarea edificiilor religioase se vor folosi materiale naturale durabile (cărămidă, piatră, eventual în alternanţă de asize în manieră bizantină), culori proprii materialelor şi / sau naturale (tencuieli de var stins). Se va încuraja arhitectura de zid, cu caracter de permanenţă şi se va ingădui păstrarea tradiţiei turlelor de tablă zincată. Se poate explora potenţialul arhitecturii de lemn, dar va fi evitată arhitectura, mult prea efemeră, din pământ nears. Alterarea asizelor, specific bizantină, nu este caracteristică Deltei şi se va elimina.

2.11.4 Edificiile de cult vor avea o poziţie privilegiată în localitate (centrală şi înaltă, acolo unde este posibil, în relaţie cu spaţiul public cel mai frecventat al localităţii) şi o siluetă de natură să le permită a fi vizibile ca reper vertical al localităţilor respective.

2.12 Dispoziţii finale

2.12.1 Reglementările actuale ale PUG-urilor se vor corecta cu prevederile prezentului regulament.

2.12.2 Pentru construcţii cu A.D.>200mp, indiferent de destinaţie, se va solicita, prin certificate de urbanism avizul Comisiei tehnice de amenajarea teritoriului şi urbanism a Consiliului Judeţean Tulcea, pentru integrarea volumetrică şi plastică.

2.12.3 Sunt exceptate de la cerinţele prezentului regulament edificii cu caracter şi prezenţă de unicat (foişoare de pază şi belvedere de hotel, faruri şi alte structuri de navigaţie, comunicaţii şi apărare, elemente verticale ale lăcaşurilor de cult), aşa cum sunt ele definite de legile în vigoare.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer