Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Muzică  Sageata  Clickantabil

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi (III)


Oltea Şerban-Pârâu

24.06.2004
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
După cum am promis, revin asupra Săptămânii Internaţionale a Muzicii Noi, festival desfăşurat nu de mult la Bucureşti, pentru că împreună cu Virgil Oprina, de-a lungul zilelor de festival, am adunat impresii de la mai mulţi muzicieni prezenţi în sălile de concerte, în legătură cu diverse teme ce privesc muzica contemporană. Una dintre aceste teme a fost chiar genericul actualei ediţii – a 14-a: Muzica de azi: sinteze est –vest. Fiecare dintre cei intervievaţi ne-a expus părerea sa despre acest subiect, opiniile adunate fiind suficient de diverse pentur a stârni interesul.

Compozitoarea Doina Rotaru

″Acum câţiva ani, celebrul festival Wien Modern avea o temă foarte asemănătoare şi anume ţările de la marginea Europei. Problema care se punea era dacă aceste ţări care sunt mai la marginea Europei nu cumva aduc acum un suflu mai nou şi mai proaspăt. La o discuţie cu maestrul Anatol Vieru, am avut bucuria să descopăr că dumnealui punea degetul pe rană. Anumite ţări cum ar fi Austria, Germania, Franţa, au avut perioada lor de înflorire, care se pare că a cam trecut. Acum vin alte ţări, care până în acest moment nu şi-au spus poate cuvântul hotărâtor şi care sunt acum mult mai interesante. Printre aceste ţări consider eu că se află şi România. E vorba de puncte culminante care apar în momente diferite ale istoriei muzicii, iar ţări care s-au dezvoltat mai târziu – mă refer la o cultură muzicală clasică – vin acum să arate că nu sunt cu nimic mai prejos decât altele. E adevărat că fiecare compozitor şi fiecare şcoală naţională încearcă să realizeze sintezele ei, acumulând tot ceea ce s-a scris în vestul sau în estul lumii, propunând sinteze originale sau mai puţin originale, în orice caz contribuind cu un glas propriu. Am convingerea că din acest punct de vedere şcoala românească este foarte sus în momentul acesta, probabil că la momentul cel mai de sus, îndrăznesc să spun, lucru pe care îl dovedeşte şi acest festival. Prezenţa muzicii româneşti în concerte este masivă şi de foarte bună calitate. Un alt element extraordinar de important este şcoala intepretativă românească, pentru că interpreţii noştri sunt de talie mondială, au dovedit-o şi o dovedesc din plin şi de data aceasta. E vorba de interpreţi care stau oricând pe scenele mari ale lumii cu mult succes, care ştiu că au o răspundere, dar se personalizează şi printr-o expresivitate extraordinară. Este vorba de acea expresivitate care ea însăşi cucereşte publicul şi face legătura dintre compozitor şi cel care îi ascultă lucrările″.

Compozitoarea Irinel Anghel

″Culturile muzicale din est nu au putut concura până nu de mult cu marile puteri muzicale occidentale. Situaţia s-a schimbat de-a lungul secolului XX, odată cu explozia avangardei muzicale. Explozia orientărilor, direcţiilor, curentelor multiple a cuprins pe lângă ţările cu tradiţie şi alte teritorii în care muzica practic în acel moment se naşte şi totodată se sincronizează cu mersul lucrurilor la nivel internaţionl. România face parte dintre aceste ţări care s-au sincronizat cu vestul, cu occidentul, datorită avangardei şi acestei mişcări de reacţie provocatoare care a fost foarte puternică la mijlocul secolului XX, ducând astfel compozitorii români pe scenele internaţionale, consider eu pe picior de egalitate cu oricare alt artist din orice colţ al lumii.″

Compozitorul Sorin Lerescu

″Eu cred că există diferenţe între culturile din est şi vest, între culturile muzicale, dar există şi foarte multe asemănări şi foarte multe puncte de contact. Cultura apuseană, cultura occidentală, marile forme născute în vestul continentului şi-au găsit de multe ori sonorităţi extrem de interesante şi de particulare în muzica din răsărit. Din acest punct de vedere eu cred că şi sinteza – care a fost una dintre cele mai importante idei pe care compozitorii contemporani le-au avut în deceniile din urmă şi sunt convins că le au şi astăzi – a fost demonstrată concludent în lucrarea maestrului Ştefan Niculescu, Simfonia a III-a concertantă “Cantos“ pe care am ascultat-o în concertul Orchestrei Naţionale Radio dirijat de Ludovic Bacs, solist fiind Daniel Kientzy. Acolo această sinteză are o consubstanţialitate deplină. Monodia atât de serios afectată de scările şi modurile din est, de factură răsăriteană şi-a găsit o extraordinară transformare şi transpunere în plan simfonic în ideile de dezvoltare care aparţin cu siguranţă tipului occidental de scriitură, de compoziţie propriu-zisă. Noi, în concertul ansamblului “Traiect” am avut o lucrare semnată de o tânără compozitoare japoneză. Această lucrare, chiar din titlul ei reclamă sau se revendică de la această sinteză între vest şi est. Poate a fost mai puţin prezentă în substanţa muzicală propriu-zisă, după părerea mea, dar de ce să nu ne gândim că până la urmă această sinteză pe care ne-o dorim cu toţii poate fi atinsă sau nu. Poate nici nu e nevoie să avem o astfel de sinteză. Poate e nevoie ca fiecare din zonele acestea ale marii culturi a acestui început de mileniu să rămână poate cu elementele lor carcateristice. Poate nu e bine să împrumutăm unii de la alţii idei, poate nu e bine să ne transferăm puncte de vedere estetice unul în ograda celuilalt. Şi dacă este totuşi bine ? Festivalul de anul acesta Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi, prin genericul său, i-a provocat pe cei de astăzi, atât muzicieni cât şi iubitori de muzică să se întrebe dacă e bine să mergem pe acest drum sau nu.″

Compozitorul Octavian Nemescu

″Această perioadă încă postmodernă, ca s-o numim aşa, este caracterizată de o multitudine de direcţii estetice. Această multitudine se întâlneşte şi în zona vestului, în ţările civilizate unde arta contemporană îşi desfăşoară activitatea, de asemenea şi aici, în răsărit. Aş face doar o singură menţiune. Sigur că există anumite tendinţe, culori locale la anumiţi compozitori şi este foarte bine că se întâmplă lucrurile aşa, pentru că într-adevăr uniformitatea ar fi foarte mare. Există compozitori importanţi români care au în limbajul lor artistic o anumită specificitate ce poartă amprenta acestui loc. Şi acesta este un lucru important. Altfel, încă o dată, repet, tendinţele, pluralismul estetic sunt prezente atât în vest cât şi în est.″

Cornel Ţăranu

″Între est şi vest sigur că existe diferenţe în primul rând în ceea ce priveşte moştenirea folclorică, care în est este mult mai bogată în momentul de faţă, iar compozitorii din această zonă, cei români, dar şi cei din zona balcanică au avut multe succese în acest domeniu, încercând să foreze tezaurul care este folclorul. Pe de altă parte se punea problema ştergerii decalajului de informaţie care a existat datorită presiunilor realismului socialist, care, ca să fim sinceri, în România nu a avut un succes foarte mare în muzică. Muzicienii români au făcut mari eforturi ca să fie în pas cu toate noutăţile care se întâmplau în vest. Problema este ca, cunoscând aceste noutăţi, să îţi păstrezi individualitatea şi să ştii să decantezi pentru tine ceea ce corespunde naturii tare interioare. Ori în privinţa asta mulţi dintre compozitorii români din generaţia mea –Vieru, Stroe, Olah, Niculescu şi mulţi alţii – au avut creaţii cu totul deosebite. Am fost fericit să trăiesc, să cresc lângă ei şi să învăţ împreună cu ei multe lucruri. Cam despre asta este vorba. Şi mai este ceva foarte interesant. Câţiva din marii compozitori ai vestului provin din est. Şi ei, cum este de exemplu Xenakis, care trăind în copilărie în România, pe urmă în Grecia, pe urmă în Franţa, şi-a păstrat o gândire greacă, o gândire matematică şi o gândire filosofică tipică culturii greceşti. Nu mai vorbesc de Ligeti, care este originar din Transilvania şi care plecând şi din Transilvania şi din Ungaria a ajuns un compozitor de talie mondială, dar păstrând contactul cu rădăcinile sale din această zonă, rădăcini foarte vizibile, câteodată. Aşadar, iată că situaţia este destul de complexă şi în ziua de astăzi asemenea festivaluri au rostul de a reînoi legăturile între est şi vest. Şi cred că pot să spun că noi cunoaştem mai bine vestul, decât vestul ne cunoaşte pe noi. Ori rostul unui asemenea festival este salutar tocmai prin aducerea unor importanţi interpreţi din vest, prin apropierea lor de creaţia noastră. Acest lucru se întâmplă de ani de zile, această recunoaştere a valorii muzicii noastre. Cu cât aceste festivaluri vor fi mai pregnante, vor avea mai mult public (deocamdată încă suntem departe de asta), cu atât rezultatele acestei comunicări vor fi mai bune. Acest mic efort al nostru este şi el o picătură în oceanul de informaţie care ar trebui şi care va trebui să existe între est şi vest.″

Va urma


Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Alvin Ailey American Dance Theatre la Bucureşti (4.5/5 - 2 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Oedipe - 50
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Senzaţia şi clişeul (3.7/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Toamna simfonică (5.0/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Operă şi aer liber
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata Muzica în mp3
Sageata Liter-Rock
Sageata UK top 50 - Acum 50 de ani
Sageata Top nostalgic


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer