Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Personale  Sageata  Jurnal intim

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Variaţiuni după Flautul fermecat


Florin Lăzărescu

26.06.2004
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Vineri, 25 iunie 2004

Cea mai mare curiozitate de cînd m-am mutat în noua locuinţă este să aflu cine naiba cîntă din fluier, zilnic, la cele mai neaşteptate ore, în blocul de vis-a-vis. Vreau să spun că omul exersează, nu glumeşte, ca şi cum ar pregăti un concert pentru scena Operei din Viena. Însă rar am mai auzit un instrumentist mai afon. Din zgomotele pe care le scoate - de samovar rusesc lăsat nesupravegheat - nici măcar n-aş putea preciza genul muzicii pe care o cîntă. Înclin să cred că-i populară, dar nu m-ar mira să fie ultima modă în jazz-ul postmodern. Am identificat vagi tonalităţi de Mioriţa, combinate cu Of, viaţa mea. Restul, doar improvizaţii pe care, pariez, el însuşi nu le va putea repeta vreodată.

De cîteva ori m-am enervat şi am ieşit la contraatac, pe balconul meu, cu chitara. Un prim avantaj el: balconul meu e atît de mic, încît abia încap cu chitara (da' nu-mi cumpăr eu muzicuţă!). Bagă el o Mioriţă, bag şi eu un Piazzola. Bagă el o improvizaţie pe temele lui necunoscute, hop şi eu cu nişte variaţiuni pe Flautul fermecat. Acum sincer, nu ştiu ce cred vecinii noştri. Fie o să se revolte - şi o să ne trezim, el cu fluierul îndesat pe gît, eu, cu chitara făcută guleraş, fie o să le dăm idei - şi-o să apară instrumente de acompaniament: trombon, tobe, clarinet, viori, acordeon etc.

Curiozitatea mea şi a Ralucăi e alimentată de faptul că nu reuşim să-l vedem niciodată. Rămîne ascuns după perdea. Cît stăm la ţigară, ne dăm cu părerea despre identitatea lui: un copil sărit de pe fix, o babă solitară, un tip într-un scaun cu rotile, care n-are altă treabă, un tip în comă care respiră printr-o ţeavă înfiptă în trahee etc. etc.

Ceea ce mă impresionează de-a dreptul este insistenţa, tenacitatea personajului într-un domeniu pe care, dacă ar avea ceva ureche muzicală (apropo, acum mi-a venit ideea: n-o fi cumva surd?), l-ar părăsi fără să se mai uite înapoi. Însă e greu să te mai laşi de o chestie cu care, din varii motive, te-ai obişnuit să o tot faci. Uite, eu, de exemplu, scriu şi nu-mi trece.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Resurse

6 moduri de a-ţi aminti un cal, o carte semnată Florin Lăzărescu

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Teste de civilizaţie
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Io, Sorin Stoica... (4.0/5 - 4 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Adio, Sărbători! (3.0/5 - 4 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro O nedumerire (1.5/5 - 2 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Toba de ulm (5.0/5 - 2 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata Şantier
Sageata Loc de citit
Sageata Clavecinul bine temperat (scrisori pentru Cristina)
Sageata Primele o mie şi una de nopţi
Sageata iubirea mya din absurd
Sageata Oraşul interior
Sageata Cafea şi pisici
Sageata Eseuri personale
Sageata Despre noi. Şi lucrurile care contează


PUBLICITATE

Spacer Spacer