Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Fragmente şi cronici ale cărţilor pe hîrtie  Sageata  Fragmentarium

Celebrităţi cu origini în România


Mihai Rogai

13.05.2015
Editura Vremea
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Mihai Rogai
Celebrităţi cu origini în România
Editura Vremea, 2015



Citiţi cuvântul înainte şi o cronică a acestei cărţi.

*****
Fragmente

Ştefania Mărăcineanu, fiziciană şi chimistă română celebră, descoperitoarea radioactivităţii artificiale şi a procedeului de declanşare artificială a ploii

Deşi este o somitate a ştiinţei mondiale, în ţara natală este pe cale să dispară din conştiinţa publicului larg. Se naşte la Bucureşti la 18 iunie 1882. După ce termină liceul "Elena Doamna" din Bucureşti (1899), urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Fizico-chimice, pe care o absolvă în 1910.

După absolvirea facultăţii, devine profesoară de fizică şi chimie la Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti, iar în 1919 primeşte o bursă de specializare de doi ani la Paris, unde asistă la cursurile de radioactivitate ţinute de celebra Marie Curie, la Institutul de Radiu.

Descoperă în 1924 radioactivitatea artificială

În 1924 îşi susţine lucrarea de doctorat la celebra Universitate Sorbonne din Paris, lucrare intitulată "Recherche sur la Constante du Polonium et sur la pénétration dans les metaux" ("Cercetări asupra constantei poloniului şi asupra penetrării în metale"), pentru care a primit calificativul Très Honorable. La susţinerea tezei, sala a fost arhiplină, printre cei interesaţi de subiect aflându-se însăşi Marie Curie (dublă laureată a Premiului Nobel - 1903 pentru fizică şi 1911 pentru chimie, - prima femeie ce a primit acest premiu). Doamna Mărăcineanu prezintă în lucrarea menţionată fenomene şi descoperiri senzaţionale, printre care observaţia că substanţele radioactive prezentau fluctuaţii ale intensităţii radiaţiilor, deşi intensitatea lor ar fi trebuit, conform nivelului cunoştinţelor ştiinţifice din acea vreme, să fie constantă. Dânsa, prin experimentele făcute, punea acest fenomen pe seama radiaţiilor solare (observase că suportul de plumb al unor substanţe radioactive devine la rândul său radioactiv, chiar şi după eliminarea acestor substanţe, că radiaţia alfa a poloniului, fiind atât de mare, putea produce chiar dezintegrarea plumbului, iar expunerea la Soare a acestui suport măreşte de zeci de ori intensitatea radiaţiilor, fenomen pe care l-a denumit radioactivitate artificială).

Lucrarea ei de doctorat a entuziasmat asistenţa, Marie Curie oferindu-i un post de cercetătoare la laboratorul ei iar profesorul Deslandres făcându-i cadou câteva plăci de plumb de pe acoperişul Observatorului astronomic parizian, plăci vechi de 300 de ani, pentru că acoperişul tocmai fusese recondiţionat.

Cu ajutorul acestor plăci de plumb a reuşit, încă o dată, să confirme radioactivitatea artificială: părţile plăcilor care au fost expuse la soare perioade îndelungate de timp erau radioactive! Rezultatele cercetărilor ei le publică în reviste ştiinţifice franceze de prestigiu. Aceste realizări deosebite ale doamnei Mărăcineanu în domeniul fizicii nucleare sunt astăzi aproape uitate, poate cu excepţia specialiştilor în domeniu.

Astfel, concluziona doamna Mărăcineanu în anul 1929, pe planeta noastră şi în întregul Univers, energia nucleară este factorul determinant şi cel mai important ("piatra filosofală există în radiaţiile solare şi tot aici este sursa formidabilei energii radioactive, a cărei necesitate s-a impus deja şi se va impune tot mai mult").

Premiul Nobel este pentru altcineva!

În anii '30, soţii Irène şi Frédéric Joliot-Curie explică fizic şi prin modelare matematică radioactivitatea artificială. Aceasta le aduce în anul 1935 Premiul Nobel pentru Chimie! La ceremonia de decernare a premiului, la 10 decembrie 1935, profesorul W. Palmer, preşedintele Comitetului Premiului Nobel pentru Chimie spunea:
Having thus exposed aluminum to bombardment, today's prize-winners found that after some minutes had elapsed the metal began to emit rays to a noticeable degree. [...]
This was an indication of the formation of a new radioactive element. And after ceasing the bombardment, the emission of rays from the aluminum did not stop immediately but continued for a while to a noticeable degree until the radioactive element created was once more for the most part decomposed in the usual manner. This was again an indication of the formation of a new radioactive element.

Traducerea: "Astfel ei au expus aluminiumul unui bombardament (n.a.: cu particule alfa), câştigătorii omagiaţi astăzi au observat că după câteva minute metalul (n.a.: aluminiul) a început să iradieze într-o măsură semnificativă (n.a.: ceea ce Ştefania Mărăcineanu observase cu 11 ani în urmă, cu containerul de plumb în care fusese ţinut poloniul!!). [...]
Acesta a fost indiciul formării unui nou element radioactiv. Şi după ce bombardarea a luat sfârşit, aluminiul nu a încetat să iradieze imediat, ci a continuat iradierea într-o măsură considerabilă până când elementul radioactiv creat s-a descompus parţial în maniera obişnuită. Acesta a fost, încă o dată, indiciul formării unui nou element radioactiv."

Se observă că nu se menţionează în nici un fel prioritatea doamnei Mărăcineanu în descoperirea radioactivităţii artificiale, ea nereuşind, totuşi, să explice fizic şi matematic fenomenul.

Nu cred că ar fi exagerat să comentăm că, fără să negăm contribuţia soţilor Joliot-Curie la explicarea teoretică a fenomenului radioactivităţii artificiale, doamna Ştefania Mărăcineanu ar fi meritat cu prisosinţă să fie cooptată la Premiul Nobel pentru Chimie al anului 1935, ea fiind cea care a anunţat pentru prima dată, în 1924, această descoperire! Doamna Mărăcineanu nu a protestat, deşi însăşi Irène Joliot-Curie declarase într-un interviu acordat ziarului Neues Wiener Journal şi publicat la 5 iunie 1934 că "ne amintim că savanta română, domnişoara Mărăcineanu, a anunţat în 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale".

Creează la Bucureşti primul Laborator de radioactivitate din România

În anul 1925 se întoarce scurt timp în ţară, unde fusese numită asistentă a profesorului Cristache Musceleanu, la Universitatea din Bucureşti, dar a continuat apoi să lucreze pentru Laboratorul Mariei Curie şi pentru Observatoarele din Meudon şi Paris până în 1930.

În ţară reuşeşte, în mare parte cu mijloace proprii, să creeze primul Laborator de Radioactivitate din România (şi prin bunăvoinţa profesorului Dimitrie Bungeţianu, a cărui colaboratoare apropiată devenise).

Deoarece profesorul Bungeţianu avea predilecţie pentru studiul atmosferei terestre şi al Meteorologiei, doamna Mărăcineanu se implică şi în aceste domenii.

Prima ploaie artificială din istoria omenirii a fost provocată în Bărăgan în 1931

Încercând să înţeleagă mecanismul de declanşare a ploilor, d-na Mărăcineanu ajunge la concluzia că radiaţiile ar putea juca un rol important în desfăşurarea acestui fenomen. Astfel, face un experiment, încercând să creeze o concentraţie artificială de radioactivitate în nori prin injectarea norilor joşi cu săruri radioactive. Experimentul a avut loc în vara secetoasă a anului 1931, în Bărăgan. Pentru realizarea acestui experiment, a primit sprijinul profesorilor Dimitrie Bungeţianu şi N. Vasilescu-Karpen, iar cel care a pilotat avionul din care s-au lansat sărurile radioactive nu a fost altul decât pilotul-prinţ Constantin "Bâzu" Cantacuzino (devenit mai târziu o legendă, asul aviaţiei române în cel de Al Doilea Război Mondial, 43 de victorii aeriene confirmate, 26 neconfirmate!). Experienţa a fost încununată de succes, doamna Mărăcineanu fiind însărcinată de Guvernul francez să experimenteze "ploaia artificială" şi în colonia franceză din nordul Africii, Algeria (1934). Şi aici dânsa a avut succes, însă, cu toate bunele rezultate, nu există o reţetă perfectă de declanşare a ploii artificiale, datorită neomogenităţii norilor, care de multe ori sunt alcătuiţi haotic, straturilor calde urmându-le straturi reci. Aceste cercetări au continuat până la declanşarea celui de Al Doilea Război Mondial, când au fost sistate.

După 1945, cercetările în acest domeniu au continuat mai ales în S.U.A., dar şi în alte ţări, substanţele folosite pentru injectarea norilor fiind numeroase, printre ele numărându-se iodura de argint sau zăpada carbonică.

I se refuză postul de profesoară la Universitatea din Bucureşti

Amărăciunea doamnei Mărăcineanu faţă de necooptarea dânsei la Premiul Nobel pentru chimie 1935 este agravată şi de situaţia de la Bucureşti, unde i se refuză, pe diverse motive, acordarea unui grad superior la Universitate. Cu sufletul cătrănit, îi scrie Regelui Carol al II-lea:

"Numirea mea s-ar putea face pe aceeaşi cale excepţională ca şi a domnilor recomandaţi de dl. Perrin, ca o recompensă a descoperirii radioactivităţii artificiale, care este a mea şi de al cărei fruct s-a bucurat d-na Joliot Curie, recomandată de însuşi dl. Perrin pentru Premiul Nobel... Domnul Decan al Facultăţii de Ştiinţe şi o parte din profesori mă sacrifică pentru a nu-i nemulţumi pe dl. Perrin şi pe soţii Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie".

Sacrificată pe altarul ştiinţei

Dar doamna Mărăcineanu a avut rezultate importante şi în alte domenii, de exemplu a fost primul om de ştiinţă care a remarcat că în ajunul producerii cutremurelor de pământ se constată o creştere a radioactivităţii în zona epicentrului (prin degajarea de gaz radon radioactiv, incolor, monoatomic, din grupa gazelor nobile), fapt confirmat în zilele noastre şi care ar putea avea o mare însemnătate în viitor, pentru predicţia pe termen scurt a cutremurelor.

Ca urmare a numeroaselor experienţe cu elemente radioactive făcute în decursul vieţii, doamna Mărăcineanu se îmbolnăveşte de cancer (de altfel ca şi celebra Marie Curie!) şi se stinge din viaţă la numai 62 de ani, în anul 1944.

Nikola Tesla, un cercetător genial

Este pur şi simplu numit "cel mai mare inventator din toate timpurile".

Revendicat de sârbi, croaţi sau cehi, e aproape de netăgăduit că Tesla, pe numele adevărat Nicolae Teslea, are de fapt ascendenţă istro-română.

S-a născut la 10 iulie 1856 în satul Similjan din Croaţia. Tatăl său, pe nume Milutin Tesla, era preot în sat şi avea o cultură deosebită. Mama sa purta numele de Gica Mandici. Pe bunicul patern îl chema Drăghici, dar fiind dulgher, adică teslar, lumea i-a zis Teslea şi această poreclă s-a transmis mai departe.

Nicolae Tesla a învăţat la şcoli celebre din vremea sa, cum este Politehnica din Graz. Dar talentul său înnăscut de cercetător ştiinţific, de constructor şi de inventator genial l-a făcut să depăşească enorm stadiul cunoştinţelor din electricitate şi magnetism din acea vreme. Astfel inginerul Tesla a descoperit câmpul magnetic învârtitor, curentul electric alternativ, a construit primele motoare de curent alternativ, generatoare electrice etc.

Cercetătorul Tesla a făcut invenţii extraordinare: a inventat radioul, a construit un post de radio-emisie, a condus prin unde radio-electrice, de la mare distanţă, o navă în miniatură, care evolua pe un lac artificial, a aprins de la distanţă becurile ce urmau să lumineze un oraş, a imaginat radarul sau radiolocaţia şi a fost implicat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial (1942) în "Proiectul Rainbow", alias "Experimentul Philadelphia", care trebuia să facă navele de război americane invizibile pentru radare.

El are realizări şi cercetări şi în alte domenii: al aviaţiei, al Fizicii nucleare, accelerând particule elementare cu ajutorul Generatorului de înaltă tensiune Van Graaff, construit de inventatorul cu acelaşi nume în anul 1931, a construit prima hidrocentrală, a realizat primele fotografii cu raze X.

A lucrat şi în cadrul Companiei Edison, dar partenerii săi au dat dovezi de neloialitate. De aceea, el şi-a construit prin eforturi mari un laborator de cercetare propriu, la New York, unde a lucrat mai mulţi ani. Spre ghinionul său, acest laborator a fost distrus de un incendiu.

Nicolae Tesla a fost propus, împreuna cu Thomas Alva Edison, la premiul Nobel (1915), dar l-a refuzat pentru a protesta faţă de colaborarea nefericită cu Edison, şi el un inventator şi constructor reputat.

În ciuda multor întâmplări nefavorabile petrecute în viaţa şi munca sa, Nicolae Tesla a fost şi rămâne un om de ştiinţă excepţional şi un inventator şi descoperitor român genial din domeniul electricităţii, al magnetismului, al undelor radio-electrice şi nu numai.

Moare la 7 ianuarie 1943 la New York.

Ca o recunoaştere internaţională a aportului său în studierea fenomenelor electro-magnetice, numele său a fost dat unităţii de densitate de flux magnetic în Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură, cu simbolul T: 1 T = 1 Wb/m2, (1), unde Wb este simbolul unităţii de flux magnetic, weberul, dat în cinstea fizicianului Wilhelm Eduard Weber (1804-1891).

În final, iată explicaţia dată vieţii pe planeta Pământ de marele savant Tesla:
"Ştiinţa modernă declară: Soarele este trecutul, Pământul este prezentul, iar Luna viitorul. Dintr-o masă de flăcări ne-am născut şi într-o masă îngheţată o să ne transformăm. Legea naturii este nemiloasă şi suntem în mod irezistibil atraşi de destinul nostru. Lordul Kelvin ne dă o şansă redusă de viaţă: circa 6 milioane de ani, după care lumina Soarelui se va stinge, iar Pământul nostru va deveni un deşert de gheaţă, căzând în noaptea eternă. Totuşi, va rămânea o strălucitoare scânteie de viaţă, existând şansa să reaprindă viaţa pe o stea îndepărtată. Această posibilitate există într-adevăr". (Citat Tesla din Diana Iane, "Nicolae Teslea - un vizionar al aviaţiei", Revista Lumea, nr. 6/2006)

O ultimă remarcă: ce au făcut sau ce fac guvernele României ca să promoveze ascendenţa românească a acestui important savant?! Dacă îmi aduc aminte de Expoziţia Mondială din anul 2000 de la Hanovra, unde la standul românesc, în afară de poze cu Sibiul vechi, sticle de vin românesc şi muzică lăutărească, nu era nimic, atunci răspunsul este: NIMIC!

Art Garfunkel, un matematician muzical

Ca şi Dustin Hoffman, întrebat de originile sale, Art răspunde, la fel, că este evreu de origine română. Dar jurnalistul îi spune că Garfunkel sună mai degrabă a nume german. La care el răspunde că la Biroul de emigraţie din Ellis Island, New York, unde bunicii săi au ajuns din Iaşi, în 1905, funcţionarii scriau numele emigranţilor din estul Europei mai mult după ureche, după cum li se părea lor că sună. Chiar îl roagă pe jurnalist să scrie că: "Garfunkel wishes someone would help him" - Garfunkel şi-ar dori ca cineva să-l ajute - ca să-şi găsească numele corect de familie şi, poate, arborele genealogic (aviz amatorilor!).

Art Garfunkel s-a născut la 5 noiembrie 1941 la Forest Hills, Queens, New York, din părinţi evrei români. Tatăl a lucrat în domeniul afacerilor cu ambalaje, mama, Linda Maria Grossman era arhitectă.

În anii '60 Art Garfunkel a studiat la Universitatea Columbia Istoria Artelor şi mai apoi Matematică şi are şi un masterat în Ştiinţele matematice!

Succesul muzical l-a cunoscut încă din anii '60, alături de fostul lui coleg de şcoală Paul Simon (primul album în 1963), numindu-se Simon & Garfunkel. Din această perioadă datează melodiile de succes: The Sound of Silence, Scarborough Fair, Homeward Bound şi I Am a Rock. Au făcut şi muzică de film (The Graduate, cu Dustin Hoffman), melodia din film, Mrs. Robinson, primind premiul Grammy. Cu albumul Bridge Over Troubled Waters (1970), care s-a vândut în 9 milioane de exemplare, sunt la apogeul carierei. Totuşi, duo-ul se separă din motive personale.

Art urmează o carieră solo, cu mai multe succese, melodii de top ten din anii '70, precum I Only Have Eyes for You şi Bright Eyes.

În 1981 a refăcut duo-ul de succes cu Paul Simon şi au dat împreună un concert în Central Park din New york în faţa a 500.000 de spectatori. Deşi au avut un succes enorm, s-au despărţit din nou la scurt timp.

În anul 2003, Art Garfunkel a primit premiul Grammy pentru întreaga carieră.

Henri Negresco, un nume celebru pe Coasta de Azur

S-a născut la 1868 în familia unui cârciumar din Bucureşti. De la tatăl său a învăţat cum se conduce o întreprindere de prestat servicii şi modul cum trebuie trataţi clienţii, lucru care i-a folosit mai târziu.

La numai 15 ani părăseşte Bucureştiul natal pentru Paris, unde devine, după un timp, cel mai bun "maître d'hôtel" din Paris.

În curând îl găsim pe Coasta de Azur, ca director al Cazinoului Municipal din Nisa, pe care, cu destoinicia sa, îl face cel mai renumit cazinou de pe Riviera Franceză. Aici veneau să joace regi, prinţi şi toţi magnaţii financiari şi industriaşii importanţi ai epocii, precum Rockefeller, Vanderbilt, Singer, Alexandre Darracq ş.a.

Dar Negresco era ambiţios şi nu s-a mulţumit să fie numai director de cazino, ci visa să aibă propriul său hotel de lux, în stil Belle Époque, fapt ce a devenit realitate în 1912.

După ce şi-a asigurat finanţarea, a însărcinat pe cel mai cunoscut arhitect al timpului, Édouard Niemans, cu construcţia. La această bijuterie arhitectonică a contribuit şi inginerul francez Gustave Eiffel, care a construit cupola hotelului.

Inaugurarea hotelului în 1913 este un triumf. Hotelul are 121 camere şi 24 de apartamente, de un lux orbitor, fiecare cameră fiind aranjată în alt stil. Succesul este enorm, dar Negresco nu are prea mult timp ca să se bucure.

În timpul Primului Război Mondial, hotelul este transformat în lazaret. Lipsindu-i clientela bogată, sub presiunea creditorilor, Negresco este obligat să vândă hotelul unor investitori belgieni. Din 1957 este în proprietatea familiei Augier.

Acest hotel este celebru în toată lumea şi nu are rost să enumerăm toate celebrităţile care au locuit acolo, pentru că numele lor ar încăpea, poate, într-o carte cu 500 de pagini. Practic, toate capetele încoronate ale Europei, cei mai mari actori, muzicieni, regizori, Împăratul Japoniei, politicieni, industriaşi, oameni de afaceri celebri au fost oaspeţii hotelului. În anul 2003 a fost declarat Monument Istoric de către Statul Francez.

Ceea ce se ştie mai puţin este faptul că, deşi hotelul Negresco simbolizează luxul pur, bietul nostru compatriot Henri Negresco moare în anul 1920 într-un azil din Paris, într-o sărăcie lucie!
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer