Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  oameni pe care îi admir, oameni pe care îi iubesc

Nemilionarul


Cristian Geambaşu

01.06.2015
Gazeta Sporturilor, mai 2015
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Există oameni lîngă noi care nu şi-au pierdut bunul simţ, onoarea, mîndria şi respectul de sine. Unul dintre ei se numeşte Gabi Balint.
 
În fotbal este ca în dragoste. Mă rog, ca în dragostea aceea de modă veche care nu trebuie autorizată prin referendum sau prin lege. Încă. Aşadar, în fotbal, ca în dragoste. Nu ţii întotdeauna la cine trebuie, nu iubeşti corect, după merite. Deoarece amorul este orb şi nu acceptă nici măcar un baston alb ca să nu dai în gropile vieţii. Bibliografia pe subiect, istoria lumii de la origini pînă în prezent.
 
Nu vă speriaţi! Ceea ce urmează nu este o declaraţie de dragoste pentru Gabi Balint. Deşi m-aş fi plasat undeva foarte în tendinţă. Urmează însă o declaraţie de camaraderie, firească între doi oameni legaţi de o pasiune comună: fotbalul. Fotbalul, sportul în general, dar nu numai. Camaraderia nu este oarbă precum dragostea. Cînd te legi de cineva pe bază de prietenie ai nişte motive temeinice. Ştii că persoana în cauză are anumite calităţi. Că le are şi le foloseşte. Că are coloană vertebrală, că nu trădează. Că nu spune alta decît gîndeşte.
 
Astăzi, cînd firescul a devenit nefiresc şi demodat, mă simt obligat să aplaud răspunsul pe care Gabi Balint, săracul Gabi Balint, cel care nu are milioane fără număr, i l-a dat lui Gigi Becali, bogatul Gigi Becali, milionarul Becali. Sînt acolo bun simţ, decenţă, mîndrie autentică, spirit de observaţie, inteligenţă, revoltă. Am identificat acolo lucruri pe care cu toţii ar fi bine să i le spunem acestui personaj reîntors printre noi, iată, parcă prea repede.
 
"Mi-a fost bine fără el, deşi nu i-am dorit să dispară în felul acesta o perioadă. Credeam că experienţa trăită acolo îl va schimba, dar m-am înşelat. Acum, dacă îi răspund, va trebui să mă cobor la nivelul temniţei. Şi o s-o fac pentru cîteva clipe." Nu, dragă Gabi, nu te-ai coborît deloc la nivelul temniţei. Chit că el a făcut puşcărie în regim deschis, nu temniţă, ceea ce e un pic altceva. Şi, oricum, ai spus în cuvinte puţine esenţialul. Da, ne-a fost bine fără el. Unii mai miloşi dintre noi au considerat chiar că i se face o nedreptate. Eu, mai sceptic decît tine, nu credeam foarte tare că patronul Stelei se va schimba în bine. Că se va căi în sensul mai degrabă civic al termenului decît în acela bisericos, atît de fariseistic invocat de el. Ni s-a părut că e schimbat şi el era doar într-o perioadă de acomodare cu vechile obiceiuri. Într-un fel de post al vorbelor după stagiul de la Poarta Albă. Mi se pare că începe să-şi intre în mînă.
 
Nu a reuşit să te jignească, dragă Gabi, stai liniştit! Şi nu eşti ultimul spre care va arunca vorbe grele. Nu ştiu însă dacă a-l ignora este soluţia problemei. Gigi Becali rămîne patronul celui mai important club de fotbal din România, indiferent cum se numeşte el şi ce siglă îi este atribuită. Nu ne putem preface că nu există, dar îl putem izola prin reacţii urbane, ca a ta. Să îi lăsăm pe oamenii să decidă dacă preferă să îl asculte pe nemilionarul Balint sau pe latifundiarul Becali. Să aleagă în cine cred şi de ce. Vom fi surprinşi de discernămîntul lor.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer