24.09.2015
Mă numesc Raluca Piteiu, sunt din Cluj-Napoca şi, da, sunt dependentă de fotografie.

Chiar dacă în ultimul timp nu m-am ocupat tot atât de mult de fotografie, îmi face mereu plăcere să iau aparatul şi să ies la câte o şedinţă foto. Pentru mine, fotografia este un mod de a mă exprima şi de a transmite celor care îmi privesc fotografiile frânturi din lucrurile, locurile şi oamenii frumoşi pe care îi întâlnesc în călătoria mea prin viaţă.


De când faceţi fotografie?
Pasionată de fotografie încă din liceu, am început fotografia în 2007, când am descoperit că aparatul compact al familiei are o funcţie "M". În scurt timp am descifrat setările şi am început să citesc tutoriale şi cărţi despre fotografie.
Încet-încet interesul s-a dezvoltat în pasiune, aşa că am renunţat la primul aparat, un Fuji 5700 şi am primit de Crăciun un Nikon D80, care a fost prietenul meu cel mai bun o perioadă lungă de timp. Trebuie însă să recunosc că în ultima vreme telefonul mobil face şi el parte din arsenalul meu fotografic, mai ales în călătorii neprevăzute.

Fotografia este activitatea dumneavoastră profesională principală? Dacă nu, care este aceasta?
Nu, fotografia a rămas dragă sufletului meu, dar la stadiul de hobby. Când nu fac fotografie, lucrez ca IT business analyst, fiind pasionată de tot ce înseamnă comunicare, public speaking şi tehnologie şi caut mereu noi modalităţi de a îmbina pasiunile mele.

Ce studii aveţi? Sunteţi autodidactă sau aveţi o pregătire specifică în fotografie?
Am studiat la facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice în limba germană, după care am urmat un program postuniversitar de informatică aplicată. În domeniul fotografiei am învăţat pe cont propriu, analizând fotografiile altora, şi citind mereu despre fotografie.
Una dintre cărţile care mi-au plăcut în mod deosebit a fost "Introducere în gramatica limbajului vizual" de Cornel Ailincăi (www.polirom.ro/catalog/carte/introducere-in-gramatica-limbajului-vizual-3761/).

Povestiţi-ne despre un proiect fotografic al dumneavoastră, finalizat, în lucru sau în perspectivă.
Unul dintre proiectele care îmi este foarte drag este Muze(e), care s-a materializat într-o primă expoziţie la Casa Radio din Cluj-Napoca, în martie 2014 şi despre care am scris şi aici, pe LiterNet.
Proiectul reprezintă o incursiune în interacţiunea dintre privitor şi opera de artă, fie ea într-un muzeu sau în spaţii neconvenţionale. Mersul la muzeu este rezervat în principal momentelor în care călătorim, în încercarea de a descoperi cultura unor locuri străine, însă avem muzee şi aproape de casă, pe care ar fi bine să le vizităm, pentru a înţelege şi propria cultură.
Un alt proiect, de data aceasta pe blogul personal, se numeşte provizoriu Descoperă România, iar prin intermediul acestuia îmi propun să evidenţiez faptul că România este o ţară frumoasă, pe care merită să o vizităm.
Hălăiduind prin păduri (ce a mai rămas din ele), lacuri şi oraşe, paşii m-au purtat până la una dintre cele mai frumoase cascade din lume sau până la cea mai frumoasă salină din ţară, iar mai apoi printre zidurile bisericilor fortificate construite de saşi; peste tot am descoperit locuri de poveste şi oameni minunati, ceea ce m-a convins că e important să purcedem la drum şi să ne cunoaştem ţara şi să încercăm să o promovăm la rândul nostru.

Aveţi un fotograf român preferat?
Este greu să aleg doar unul, însă îmi place mult Vlad Eftenie pentru maniera grafică în care surprinde oraşul şi strada, Sorin Onişor are în fotografiile lui o lumină de poveste, Anca Cernoschi care dezvăluie frumuseţea nudului, iar Tatiana Volontir care aduce în faţa privitorului portrete aparte şi pentru modul în care se joacă cu lumina.
Însă dacă ar fi să aleg unul, cred că l-aş alege pe Zsolt Kiss şi nu doar pentru că am fost împreună la acelaşi curs de fotografie. Îmi place foarte mult cum a evoluat fotografia lui şi nivelul la care a dus fotografia de peisaj. Zsolt reuşeşte să spună o poveste cu fiecare fotografie pe care o postează, iar asta înseamnă mai mult decât simpla stăpânire tehnică a aparatului.
Mai multe despre ce înseamnă pentru Zsolt fotografia am postat şi pe blogul personal, la rubrica poveştile lor.

Vă rugăm să alegeţi o fotografie pe care o apreciaţi în mod deosebit, aparţinând unui alt fotograf care a participat la aceeaşi serie de fotografii publicate în Atelier, şi spuneţi-ne de ce aţi ales această fotografie.
Trebuie să mărturisesc că am descoperit prin intermediul rubricii Fotografia zilei mai mulţi fotografi care îmi plac, şi este greu să aleg doar o fotografie. Am ales însă fotografia Şaptesprezece semnată Toma Bonciu, poate şi pentru că e în ton cu anotimpul. Îmi place mult cromatica fotografiei şi îmi dă o senzaţie de dimineaţă răcoroasă de toamnă.


Indicaţi, vă rugăm, adresele web (site / blog / facebook...) unde sunteţi de găsit.
Facebook: www.facebook.com/ralufoto
500px: 500px.com/butterflyralu
Carbonmade: ralucapiteiu.carbonmade.com
Instagram: instagram.com/butterflyralu
Blog: www.ralucapiteiu.ro

>> Găsiţi aici fotografiile Ralucăi Piteiu publicate la LiterNet.

0 comentarii

Publicitate

Sus