Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  4SPACE

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Arhitectură şi regalitate 1866-1881-2016


Augustin Ioan

05.04.2016
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Expoziţia Arhitectură şi regalitate 1866-1881-2016 îşi propune să re-amintească faptul că o măsură importantă dintre edificiile reprezentative ale Bucureştilor şi ale ţării au fost construite în timpul, cu patronajul (dacă nu sub influenţa şi cu implicarea directă a) regilor şi reginelor României.
De asemenea, îşi propune să celebreze reuşitele arhitecturale ale acestui patronaj.

Cele trei secţiuni sunt:
1. Arhitectura regilor şi reginelor României
Această secţiune a expoziţiei emulează colaborarea, uneori contribuţia directă a monarhilor României şi a soţiilor acestora la elaborarea unor lucrări de arhitectură de reprezentare (palate regale şi sau adăugiri ale acestora, funcţiuni pendinte de acestea, dar şi amenajări interioare destinate reprezentării sau locuirii). Se pun astfel în valoare cultura edilitară, uneori talentul reginelor, precum regina Maria, de a încuraja polenizări încrucişate între direcţii artistice şi arhitecturale din ţările lor de origine şi spaţiul autohton. Se ştie despre influenţele Arts and Crafts, sau cele neo+celtice, aduse de Regina Maria din UK la Pelişor şi Cotroceni, dar şi despre preferinţa regelui Carol II pentru stilul brâncovenesc sau pentru stille littorio practicat în Italia mussoliniană. Reafirmarea unor influenţe de gust, dacă nu chiar directe, de implicare în proiectare prin desene şi indicaţii proprii, într-un asemenea an de recapitulare a celor 150 ani de la venirea Principelui Carol (ulterior, regele Carol I) în ţară, este de natură să clarifice şi să pună în valoare judecata de gust estetic asupra unora dintre cele mai reprezentative edificii din România.

Panourile vor detalia activitatea monarhilor:
- Carol I şi Elisabeta (Mănăstirea Sinaia cu biserica nouă şi Casa Domnească, Castelul Peleş, prima formă a Palatului Regal din Bucureşti)
- Ferdinand şi Maria (Cotroceni, Pelişor, cu serele şi construcţiile peisagiste din parc)
- Carol II (Palatul Regal, Foişor, Scroviştea)
- Mihai I (Săvârşin, restaurarea Domeniului Peleş, restaurarea şi refuncţionalizarea Palatului Elisabeta)
- Principesa Margareta, Custodele Coroanei (restaurare şi refuncţionalizare la Săvârşin, orangeria şi capela nouă de la Săvârşin, ca proiecte în lucru)

2. Arhitectura reprezentativă în România influenţată de regalitate şi de monarhi
Arhitectura propusă sub patronajul, dacă nu chiar sub co-autoratul monarhilor României, a fost de natură să creeze emulaţie împrejurul său. Sinaia este influenţată de diferitele faze prin care au trecut castelele regale Peleş, Pelişor şi Foişor: pe rând, Valea Prahovei capătă accente de neo+gotic, de renaştere germană, sau, în anii treizeci, de arhitectură pitorească şi monumentală, de piatră. Gările regale de la Sinaia şi Bucureşti+Băneasa, edificiile bucureştene administrative, proiectate de arhitecţi precum Duiliu Marcu potrivit planului general din 1935 şi aşa-numitului Stil Carol II, Câmpulungul Muscelean în vremea regelui Ferdinand - toate dau seama despre o difuzare a influenţelor monarhiei în societate, cel puţin la nivelul edificiilor administrative reprezentative, dar şi al reşedinţelor nobiliare şi înalt-burgheze. Această arhitectură se dorea pe placul monarhiei, în ton cu gusturile acesteia, constituindu-se în ecouri transmise în teritoriu şi în straturile sociale, până la a crea tendinţe durabile, dacă nu stiluri.

Panourile vor expune:
- Arhitectura din Sinaia, influenţată de Peleş
- Noile edificii din Bucureşti, de la Bursă şi CEC la BNR vechi (secolul al XIX-lea cu apariţia neoromânescului de primă generaţie) pentru Regele Carol I
- Catedrale din Transilvania imediat după 1918, arhitectura din Câmpulung Muscel din primele trei decenii ale secolului al XX-lea, neoromânesc de a doua generaţie, pentru Regele Ferdinand
- Arhitectura monumentală a stilului Carol II, de la masterplanul Bucureştilor din 1935, până la toate edificiile edificate potrivit acestuia, pentru Regele Carol II
- Arhitectura din 1941-1947, cu accent pe reconstrucţia postbelică pentru Regele Mihai I
- Proiectele social-caritabile de la Săvârşin şi Bucureşti pentru ASRPrincipesa Margareta, Custodele Coroanei.

3. Expoziţia expoziţiilor regale
A existat şi o proiecţie arhitecturală în exterior a monarhiei, către societatea românească, dar şi către străinătate, o arhitectură despre cum dorea să fie privit în exterior Regatul României. Unele, precum Pavilionul de la Şosea al lui Ion Mincu, urma să trimită la Paris o imagine de sine a Regatului aflat în plin proces de nation-building, dar a ajuns, prin jocurile puterii, să proiecteze această imagine doar în Bucureşti. Expoziţia regală din 1906, din Parcul Carol dă seama despre o apoteoză a stabilităţii regimului regal, după 40 de ani de domnie. În fine, pavilioanele regale ale (Regatului) României din anii treizeci, anii de maximă confruntare antebelică de imagini edificate despre sine prin arhitectură, dau seama despre naraţiunile pe care acest regat le înscena către un public mondial prin arhitecturile propuse la Paris, Belgrad sau New York.

Panourile vor expune imagini de epocă de la:
- Expoziţia de la 1906
- Expoziţiile Muncă şi Voie Bună din Herăstrău
- Pavilioanele Regale de la expoziţiile universale, de la Bufetul de la şosea, pavilion pentru Paris 1890, la Paris 1936 şi New York 1939.

Arhitectură şi regalitate 1866-1881-2016
Expoziţie dedicată aniversării a 150 de ani de dinastie românească

organizatori: Fundaţia Creart, ICR, Uniunea Arhitecţilor, UAUIM
sub înaltul patronaj al Casei Regale a României
realizatori: acad.prof.dr. Răzvan Teodorescu, prof.dr.Augustin Ioan, prof.dr.Marius Marcu Lapadat, Ionel Stoicescu, Octavian Carabela.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer