19.04.2016
Intervenţiile făcute de Lecomte de Nouy (pe care Grigore Ionescu îl numea restauratorul) la Curtea de Argeş, cînd a fost dărâmată şi refăcută biserica (episcopală) a fostei mânăstiri (1512-1518) într-un stil mai apăsat decât cel "original", pe care îl putem încă observa în fotografia lui Al. Petit şi la vechea mitropolie din Târgovişte (de-a dreptul înlocuită cu o biserică nouă, după relevarea celei existente). Şcoala lui Viollet le Duc, de "îndreptare" a monumentelor ce vor fi căpătat de-a lungul secolelor adăugiri "parazite" sau rescrieri "contaminante" pentru "puritatea" stilului originar, a fost cu deosebire de folos în România şi nu doar în secolul al XIX-lea, ci şi în cel următor. Astfel, restaurarea a devenit parte din procesul de nation-building şi rezultatele ei sunt de privit astăzi mai degrabă drept clădiri noi, sau semnificativ înnoite, decât restaurate. Poate mai interesant în complexul de la Curtea de Argeş este Palatul episcopal, care are propriul său paraclis. Aici, invenţiunea este clară şi deliberată. Nu este vorba despre o arhitectură neoromânească (Mincu încă nu-şi începuse lucrarea autohtonizantă şi nu avea de Nouy să fie întemeietorul unei şcoli locale), ci de una cu trimiteri la arhitectura (neo)bizantină, care dăduse şi Franţei sale o seamă de edificii interesante, la Paris sau la Lyon, de pildă, după 1870.

Intervenţiile în acest context continuă cu Catedrala cu necropolă regală Sf. Filoteia şi Sf. Mihail şi Gavrilă, ctitorită de Regele Mihai I, fundată de Principesa Margareta, Custodele Coroanei, cu Principele Radu, în 2009 (arh. Augustin Ioan), şi ridicată între anii 2008-2016. Catedrala face referire la modelul crucii greceşti (cu braţe egale în plan), apoteoză a arhitecturii sacre bizantine şi prezenţă rară în România, dar aici, la Curtea de Argeş, de regăsit în eleganta Sf. Nicolae Domnesc. De asemenea, cărămida aparentă de la palatul episcopal, în apropierea căruia se află catedrala cea nouă, dă un semn de integrare a ansamblului de edificii de cult ale locului.



Arhitectură şi regalitate 1866-1881-2016
Expoziţie dedicată aniversării a 150 de ani de dinastie românească

organizatori: Fundaţia Creart, ICR, Uniunea Arhitecţilor, UAUIM
sub înaltul patronaj al Casei Regale a României
realizatori: acad.prof.dr. Răzvan Teodorescu, prof.dr. Augustin Ioan, prof.dr. Marius Marcu Lapadat, Ionel Stoicescu, Octavian Carabela.

0 comentarii

Publicitate

Sus