Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  4SPACE

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Arhitectură şi regalitate 1866-1881-2016 - Constanţa şi Curtea de Argeş


Augustin Ioan

10.05.2016
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Marea Moschee din Constanţa a fost gândită ca un dar al Regelui Carol I către populaţia musulmană din Constanţa, după alipirea provinciei Dobrogea la România, ca urmare a războiului ruso-turc din 1877-78, care, pentru ţara noastră a avut caracter de război de independenţă. Carol I trimisese, după alipire, un mesaj pacificator noilor săi supuşi de religie islamică, deşi aceştia vor alege masiv să se retragă deodată cu Imperiul Otoman, procedându-se, ca urmare, la o masivă politică de repopulare a provinciei cu români proveniţi din celelalte provincii ale ţării, dar mai cu seamă din Transilvania, aflată încă, atunci, sub stăpânire austro-ungară. Aşa se face că au apărut în Dobrogea sate întregi de emigraţie transilvăneană, amintind chiar şi toponimic de localităţile de origine: Ardealul, Făgăraşu Nou, Sibioara etc.

În anii treizeci, sub domnia lui Carol II, arhitectul Ionescu-Berechet va ridica, în aceeaşi capitală de provincie de la malul Mării Negre, o biserică ortodoxă, din aceeaşi piatră locală din care este făcută şi moscheea, a cărei trăsătură este prezenţa unui turn-clopotniţă amintind de minaretul moscheei locale, cea dedicată de Regele Carol I, arătând, astfel, că spiritul de convieţuire locală aici, la marginea imperiului fost-bizantin, era, este încă, mai important decât cel de despărţire etno-religioasă.


Palatul episcopal de la Curtea de Argeş, proiectat de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy reprezintă o contribuţie originală la ansamblul mănăstiresc anterior, pentru care arhitectul francez, inspirat de şcoala lui Viollet Le Duc, avea să producă şi planurile de restaurare-prin-reconstrucţie a catedralei legate de legenda Meşterului Manole. Spre deosebire de aceasta, însă, arhitectul propune o lucrare amplă şi cu referinţe bizantine, edificiul păstrând aparenţa unei construcţii neoclasice, disimetrice, dar din cărămidă, cu detalii (arce şi coloane) de piatră locală, din cariera de la Albeşti.


Activitatea prodigioasă a arhitectului francez care s-a stins din viaţă chiar aici, la Curtea de Argeş a cuprins însă un spectru mult mai amplu de lucrări. O intervenţie mai gentilă a avut la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi, dar şi acolo a reconstruit din temelii biserica Sf. Nicolae Domnesc, cum a făcut-o şi la Craiova, cu biserica Sf. Dumitru, dar şi la Târgovişte, cu biserica mitropolitană din această fostă capitală a Ţării Româneşti. Astfel, aceste lăcaşuri de cult ortodox prestigioase au căpătat nu atât un chip restaurat (căci unele erau, într-adevăr, în stare deplorabilă), cât unul nou, "augmentat", cu referinţe mai apăsat bizantine decât originalele.

Ca la toate ctitoriile voievodale, arhitectul a propus şi o aripă dedicată locuirii regelui şi reginei (casă domnească, aşa cum va primi şi incinta Catedralei Încoronării, de la Alba Iulia) şi o capelă palaţială cu turlă peste naos, unde, până la construirea noii catedrale cu necropolă regală, s-au aflat moaştele Sfintei Muceniţe Filoteia. Sălile interioare sunt bogat decorate, în sala de mese regăsindu-se şi o frescă cu referinţe dinastice, înscrisă în istoria străveche a locului.

Arhitectură şi regalitate 1866-1881-2016
Expoziţie dedicată aniversării a 150 de ani de dinastie românească

organizatori: Fundaţia Creart, ICR, Uniunea Arhitecţilor, UAUIM
sub înaltul patronaj al Casei Regale a României
realizatori: acad.prof.dr. Răzvan Teodorescu, prof.dr.Augustin Ioan, prof.dr.Marius Marcu Lapadat, Ionel Stoicescu, Octavian Carabela.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer