Am să încep cu expoziţia mea de suflet o retrospectivă Paul Klee, L'ironie à l'oeuvre, începută în 6 aprilie 2016, în galeria 2 din Beaubourg aka Centre Pompidou, este cea mai importantă expunere, la Paris, a lui Klee în 47 de ani.
Puteţi citi aici https://www.centrepompidou.fr/cpv/resource/c7ykARE/rpXa5A4 o excelentă prezentare a acestei expoziţii unice, în jur de 250 de tablouri în majoritate provenind de la Zentrum Paul Klee dar şi de la colecţionari particulari.
De ce îl iubesc pe el mai mult decât pe alţii? Nu e uşor de explicat dar există artişti şi opere, fiecare dintre noi îi are, care par a proveni din locul în care propria imaginaţie îşi are sălaşul, o incredibilă şi satisfăcătoare senzaţie de déjà vu sau mai precis déjà ressenti, o senzaţie intim personală pe care o vezi dezvăluită în culorile şi formele unui tablou sau care curge în jurul tău dintr-o muzică sau din cuvintele unei cărţi. Sigur aţi simţit aşa ceva, unele opere îţi plac simplu, curăţel, altele însă te cuprind într-un cerc de magie şi frumuseţe, o dezvăluire de sensuri şi în final senzaţia că ai trăit ceva care te-a îmbogăţit. Multe cuvinte pentru o clipă unică, efemeră, inefabilă toate atributele a ceva ce nu se poate cuprinde, de fapt, în cuvinte...
Iar dacă nu prindeţi expoziţia la Paris, se închide la 1 august 2016, trebuie să mergeţi la Zentrum Paul Klee de la Berna, care este, după mine, cel mai reuşit muzeu dedicat unui unic artist, întreaga construcţie, exterior şi interior, fiind izvorâtă din tablourile sale.
E greu să merg mai departe după ce am vorbit despre Klee dar trebuie să continui pentru că sunt atât de multe de văzut: la Musée d'Orsay, superba clădire a gării d'Orsay transformată în spaţiu expoziţional, veţi găsi expoziţia Le Douanier Rousseau. L'innocence archaïque, dedicată unuia dintre părinţii artei moderne, Henri Rousseau.
Dar la Musée d'Orsay, dincolo de exponatele permanente, anul acesta în diverse perioade, veţi putea vedea încă patru expoziţii remarcabile:
Charles Gleyre (1806-1874). Le romantique repenti.
Spectaculaire Second Empire, 1852-1870.
Frédéric Bazille (1841-1870). La jeunesse de l'impressionnisme.
Le paysage mystique.
Pentru că atunci când parisul vrea să epateze chiar o poate face cu lux, calm şi voluptate.
Şi apoi iar Beaubourg, în septembrie, René Magritte. La trahison des images! Fără cuvinte!
Dar Parisul e cosmopolit, la Philharmonie, un loc dedicat muzicii cu săli de concerte, spaţii expoziţionale, săli de repetiţie, veţi găsi venită direct de la NY expoziţia: The Velvet Underground. An exhibition. New York Extravaganza, dedicată formaţiei Velvet Underground trupă care a făcut în premieră rock experimental şi transgresiv, rupând cu mişcările muzicale ale perioadei (1965). 5 ani mai târziu s-au separat din cauza lipsei de succes, însă această existenţă efemeră a avut un efect considerabil asupra istoriei muzicii şi artelor din 1960 până în prezent. De-a lungul deceniilor, Velvet Underground a devenit o referinţă în rock-ul modern, un model pentru tendinţele muzicale şi o sursă de inspiraţie pentru artele vizuale, fotografie, cinematografie, modă, literatură. (http://en.parisinfo.com/paris-show-exhibition/146963/the-velvet-underground-une-exposition)
Şi nu mă opresc:
Grande Halle de La Villette: James Bond 007, the exhibition - 50 de ani de James Bond, 25 de filme în obiecte, fotografii, filmări şi... Aston Martin... cine nu a visat la ea.
Institut du Monde Arabe: Jardins d'Orient - artă rafinată a grădinilor arabe reconstruită într-un impresionant spaţiu deschis.
Musée des Arts Décoratifs: Barbie - da, este vorba despre vestitele păpuşi într-un somptuos cadru expoziţional.
Petit Palais - Musée des Beaux Arts: Oscar Wilde, l'impertinent absolu. Nu pot să nu zâmbesc când citesc prezentarea expoziţiei: Omagiu unuia dintre cei mai cunoscuţi scriitori francofili de limbă engleză:)
Dinozauri la Palais de la découverte, în cartierul Belleville mai mult de 250 de artişti îşi deschid uşile studiourilor pentru public, Monumenta 2016 îl primeşte anul acesta pe artistului chinez Huang Yong Ping căruia i s-a mână liberă să creeze o instalaţie monumentală care să umple un spaţiu de 13000 metri pătraţi...
Photoquai - bienala de fotografie pe cheiurile Senei.
Şi altele, multe altele, pe care le puteţi descoperi într-o plimbare, la întâmplare prin Paris.
Iar dacă nimic din astea nu vă place atunci mergeţi la Luvru, la Mona Lisa :)