Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Călătorii  Sageata  Jurnal de călătorie

Sebeş. Motive de zâmbet (II)


Florian-Rareş Tileagă

03.10.2016
PasiLiberi.ro, noiembrie 2015
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Săptămâna trecută vă scriam despre un Sebeş turistic care, de poluare şi griji zilnice, aproape că nu se vede deloc. Cel puţin nu prin ochii localnicilor. Ar trebui, dacă vreţi să-l vedeţi, să se întâmple unul din două lucruri. Unu, fie să fiţi turişti şi să priviţi oraşul strict prin prisma celor câtorva spaţii turistice care îi dau identitate bună. Doi, fie să fiţi localnici şi să faceţi un efort de ieşire din rutină şi de conştientizare a monumentelor care stau la doi paşi de voi. Şi pe care unii dintre voi le văd din curte. Tocmai de-aia, textul de azi se încăpăţânează să scoată la iveală partea bună. Jumătatea plină. Motivele de zâmbet, în Sebeş, aşa cum le vede aparatul foto de la gâtul turistului. Deci...


... cetatea Sebeşului

Şapte burguri, adică Siebenbürgen. E numele săsesc al Transilvaniei, iar unul dintre cele şapte este Sebeşul (Mühlbach, pe săseşte), de la poalele Munţilor Şureanu. Alături de Bistriţa (Bistritz), Braşov (Kronstadt), Cluj (Klausenburg), Mediaş (Mediasch), Sibiu (Hermannstadt) şi Sighişoara (Schässburg), Sebeşul e reprezentativ atât pentru ceea ce este Transilvania, cât şi pentru felul în care e privită Transilvania. De aceea, în ochii turistului entuziast, Sebeşul e spaţiul săsesc ad literam: piaţă centrală, străzi înguste, flori la geam, case colorate cu câte trei "fereşti" la uliţă, cu acoperişuri înalte cât casa şi cu porţi atât de mari, de parcă intri într-o cetăţuie, nu într-o casă...

Cu toate astea, Sebeşul nu mai are decât puţin din rafinamentul urbanistic de altădată, pe care îl găsiţi mai mult în cărţi poştale îngălbenite. Da, există o geometrie săsească a oraşului, după model german, dar ea nu se îmbucă cu "implanturile" arhitecturale moderne, impuse mai ales de comunişti: blocuri, fabrici, spaţii comerciale şi tot felul de căi de acces, care pun în umbră detaliul medieval, frustrându-ne pe noi, cei care vrem să pozăm nu cabluri şi betoane, ci statui, frontoane şi coloane. Turistul experimentat va şti, însă, să separe derizoriul de artă şi să înţeleagă că tot ce a rămas în picioare din vechiul Mühlbach ascunde cicatricile a multe secole. Opt, mai exact. Ei bine, în aceste opt secole numărăm o invazie mongolă care a pârjolit totul (1241), patru asedii turceşti (1438, 1442, 1479 şi 1661), un cutremur devastator (1523), o răscoală a curuţilor (1703), o epidemie de ciumă care a decimat populaţia (1738), o inundaţie majoră (1942) şi două revoluţii (1848 şi 1989).

Privit în ansamblu, trecutul oraşului e, însă, paşnic; nu are "vulcanicitatea" altor cetăţi, precum tragicul Aiud, de pildă. La Sebeş, evenimentele violente s-au succedat cu pauze mari între ele, viaţa cetăţii fiind ritmată de negoţ, meşteşugărie şi şantiere. Iată de ce zidurile şi turnurile cetăţii sunt înghiţite de grădini şi uliţe, fortificaţia pierzându-şi, de-a lungul secolelor, rolul; poate doar un ochi avizat ar putea să-i descifreze formele, strecurate printre case. Asta, însă, nu scade valoarea arhitecturală a cetăţii, considerată prototip arhaic în sistemul defensiv din Transilvania. Cert e că vorbim despre singura cetate orăşenească, în legătură cu care s-a păstrat un document oficial de construcţie (datat 1387). Lucrările de construcţie au început imediat după acel an (făcând să fie suspendat şantierul bisericii săseşti din centru), dar au fost întrerupte în 1438, la primul atac al turcilor. De altfel, localnicii au predat cetatea fără luptă, având în vedere imposibilitatea lor de a face faţă asediului cu o fortificaţie neterminată. Astfel, din structura ridicată în evul mediu, care cuprindea turnuri, o structură ovală şi şanţuri cu apă în afara zidurilor (elemente obligatorii de fortificare, dată fiind poziţia nefavorabilă a cetăţii, în câmp deschis), au rămas doar şase turnuri şi fragmente de ziduri, groase de 1,5 m, înalte de până la 7 m şi cu un perimetru de 1.700 m.

Cetatea nu este, deci, impresionantă ca proporţii. Adevăratele valori sunt înăuntrul ei, fie în orânduirea stradală, cu uliţe înguste pavate cu piatră de râu, umbrite de arbori, fie în clădirile-monument, care acoperă fiecare metru pătrat din centrul istoric. Micuţul şi aparent neînsemnatul Mühlbach este, într-un fel, o combinaţie de intimitate, pustietate şi masivitate, aşa cum o exprimă ansamblul bisericii săseşti, Casa Zápolya, Casa Binder, Piaţa Mare şi Piaţa Mică, mănăstirea franciscană, clădirea primăriei, "cartierul romantic", halele breslelor şi casele-monument care umplu centrul istoric.

   

... centrul istoric al Sebeşului

Ambianţa de gravură a Mühlbach-ului nu se opreşte aici. Ea cuprinde toate străzile centrului, înţesate de case-monument, dincolo de porţile cărora sonorul urban pur şi simplu se opreşte. Multe dintre ele - devenite între timp restaurante, spaţii comerciale, case private sau triste imobile goale - au fost ridicate în timpul mandatelor lui Johann Schöpp, cel mai prolific primar al oraşului. Iată câteva monumente pe care ar fi păcat să le rataţi...
... Casa Zápolya, de secol XV, sediu al Dietei Transilvaniei, spaţiu de cazare pentru demnitari (inclusiv, se presupune, pentru Mihai Viteazu, în noaptea de dinaintea Unirii), azi muzeu al oraşului;
... Casa Binder, splendidă lucrare de secol XIX, cu frize, statui şi feronerie care împodobesc faţada;
... Piaţa Mare şi Piaţa Mică, în stil german, definite prin echilibru şi sobrietate, fiind spaţii de târg, de execuţii publice şi de înmormântări ale demnitarilor;
... clădirea fostului Gimnaziu Evanghelic, uriaş edificiu neogotic, pe frontonul căruia cuvintele lui Heinrich Heine ("Bildung ist Freiheit", în traducere "cultura este libertate") spun totul despre istoria urbei;
... mănăstirea franciscană, de tip baroc, "insulă" de tihnă monahală în plin centru urban;
... halele breslelor, de secol XVII, aflate lângă biserica evanghelică;
... clădirea primăriei, monument neogotic de secol XIX;
... Poşta Veche, construită în art nouveau, opţiune stilistică surprinzătoare pentru acest ţinut săsesc;
... "cartierul romantic", adică str. Şureanu, bordată cu clădiri neoclasice de secol XIX. Rar cred că mai găsiţi, în toată România, o uliţă care să-şi merite mai bine renumele. Aici, săruturile şi plimbatul de mână fac peisajul zilnic al străzii. E genul de spaţiu vintage, bine conservat, cu farmec implicit, cumva în afara timpului prezent. Aici, ceasul de la mână aproape că nu mai contează: timpul trece în favoarea plimbăreţilor.

Şi cam atât.

Şi, totuşi, încă ceva. Cu excepţia câtorva obiective clar definite ca spaţii turistice din Sebeş sau din jurul Sebeşului (biserica evanghelică, muzeul municipal, mănăstirea franciscană, Casa Memorială "Lucian Blaga", Râpa Roşie, cetatea medievală din Petreşti, etc.), restul monumentelor sunt cel mult vizitabile... de pe trotuar. Ele există şi atât. Deocamdată avem de-a face la Sebeş cu un potenţial turistic fotografiabil-şi-atât, care are toate motivele să devină integral vizitabil, integral remarcabil. Sunt convins de asta, la fel cum şi voi, cei care umblaţi prin lume, sunteţi convinşi că orice loc, definit ca valoare, poate fi folosit ca valoare.

   

Obiective turistice: cetatea medievală a Sebeşului; centrul istoric al Sebeşului
Localizare: Sebeş (judeţul Alba)
Acces: cu maşina; pietonal
Surse de informaţie pentru acest articol: Sebeşul. O istorie în imagini, de Călin Anghel, Radu Totoianu, Adrian Popa, Constantin Şalapi, Bibliotheca Musei Sabesiensis, 2014
Credite foto: Florian-Rareş Tileagă; Muzeul Municipal "Ioan Raica" Sebeş (arhivă)
Articolul face parte din campania de promovare media, derulată de Asociaţia "Turism Mülhbach" 2015

Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Insule Greceşti - Lemnos, Iuliana Marchian (4.7/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Insule Greceşti - Thassos, Iuliana Marchian (5.0/5 - 5 voturi)
Sageata Cascada Vârciorog, Florian-Rareş Tileagă
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro De la Pokhara înapoi la Kathmandu, Nepal, Iuliana Marchian (5.0/5 - 8 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Ghorepani Trek - Aria de Conservare Annapurna, Nepal (II), Iuliana Marchian (5.0/5 - 6 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata În căutarea fericirii (Jurnal de călătorie în jurul lumii)


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer