Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Călătorii  Sageata  Jurnal de călătorie

Turnul cu ceas. Reperul unui oraş întreg


Florian-Rareş Tileagă

07.11.2016
PasiLiberi.ro, noiembrie 2015
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Când te apropii de Sebeş, vezi turnul cu ceas. Când treci prin centru, vezi turnul cu ceas. Când intri pe net şi dai search cu Sebeşul, vezi turnul cu ceas. Din orice unghi ai privi Sebeşul şi orice imagine ai vedea cu acest mic oraş de lângă Râpa Roşie, că vorbim de cărţi poştale de secol XIX sau de poze pe Google Earth, îţi sare în ochi un singur lucru: turnul cu ceas al bisericii gotice din Sebeş. Aşa că, de la turiştii care ajung aici şi vor să viziteze neapărat biserica al cărei turn se vede de oriunde, la localnicii pentru care splendida biserică nu mai înseamnă decât turnul cu ceas după care îşi fixează ceasurile, toată lumea ştie că acel loc, acel turn, acea biserică e un reper.

  

Din fericire, nu vorbim despre un loc care, din prea multă faimă sau vizibilitate, şi-ar fi pierdut valoarea. Turnul cu ceas - ca, de fapt, întreg ansamblul bisericii evanghelice - şi-a depăşit demult statutul de clişeu turistic, pe care îl foloseşte toată lumea pe orice pliant sau broşură cu Sebeşul. Biserica săsească este, înainte de toate, simbolul ferm al unei civilizaţii care a părăsit Ardealul, în urmă cu multe decenii, şi datorită căruia Ardealul îi datorează totul. Civilizaţia săsească, căci la ea ne referim, a fost, în acest mic oraş de pe Valea Sebeşului, întocmai ceea ce biserica săsească este, în Sebeş, în contrast cu cartierele de blocuri: un spaţiu temeinic, bine rânduit, bine clădit, prietenos, deschis, de neclintit inclusiv în cutremure.

"Biografia" unui monument

Cel mai înalt edificiu al Sebeşului (în germană Mühlbach) e, în mod uimitor, cel mai vechi: ansamblul fortificat al bisericii evanghelice, în jurul căruia e construit întreg centrul istoric. De fapt, este nu doar cel mai vechi, ci are, probabil, cea mai interesantă istorie pe care o poate avea o biserică fortificată săsească. Cu un trecut de peste 800 de ani, încă de dinaintea invaziei mongole care a pârjolit bazilica iniţială, biserica pe care o putem admira azi reflectă atât bogăţia, cât şi declinul cetăţii. Imediat după invazia din 1241, care n-a mai lăsat piatră pe piatră din fosta bazilică, saşii au purces la ridicarea uneia noi. Au clădit o navă romanică, dar, la scurt timp, graţie avântului economic al oraşului, saşii au simţit că pot clădi ceva mai mult decât ceea ce proiectaseră.

  

Iată de ce, pe la 1360, când goticul îşi punea amprenta în Transilvania, oraşul proiecta o uriaşă construcţie, alta decât cea planificată la început. Nu au putut, din păcate, s-o termine. Declinul oraşului din secolul al XV-lea a dus la abandonarea şantierului, iar ceea ce saşii reuşiseră, totuşi, să construiască până în acel moment a fost corul gotic, separat de vechea navă romanică. Biserica era, deci, jumătate romanică, jumătate gotică, structură aparent dizarmonică. Cu toate astea, o serie de lucrări de "lipire" a celor două corpuri au avut loc între 1455 şi 1464, iar ceea ce puteţi vedea azi, când priviţi biserica, e rezultatul acelor soluţii. Corpul romanic a fost adaptat goticului, iar vechile turnuri de la intrare au fost înlocuite cu unul singur, înălţat treptat între 1662 şi 1664.

De departe, însă, cel mai puternic impact îl produce corul, copleşitor, masiv ornamentat pe linia goticului flamboaiant, având cel mai bogat decor sculptural din Transilvania. Deţine coloane de 11 m, cu capiteluri compozite, chei de boltă de 16 m, baldachine, statui de sfinţi, regi, magi, contraforturi gigantice şi, mai ales, un altar poliptic, cel mai mare din România (13 m înălţime). De altfel, corul din Sebeş este atât de complex, încât imediat după construirea sa a slujit ca model pentru Biserica Neagră din Braşov şi catedrala romano-catolică "Sf. Mihail" din Cluj.

O legendă pe cât de veche, pe atât de turistică

De fapt, întrucât biserica micuţului oraş Sebeş servea ca model pentru Biserica Neagră, se spune că unul dintre constructorii bisericii din Braşov a făcut o vizită la Sebeş, ca să vadă stadiul lucrărilor. Cuprins de invidie, descoperind un şantier mult mai prolific decât cel de la Braşov, acesta a mişcat schela constructorului de la Sebeş, pe nume Johann, omorându-l. Ca răzbunare, fiul lui Johann reuşeşte să ataşeze bisericii din Sebeş cel mai mare altar din Transilvania.

   

Una-alta, semnificative, despre biserica saşilor din Sebeş

Deşi valoarea bisericii pare să ţină strict de proporţii, există, totuşi, unele detalii, din interiorul şi exteriorul bisericii, fără de care identitatea locaşului ar fi incompletă. Iată doar câteva:
Piatra ruşinii - este o lespede din alabastru, grea de 15 kg, pe care unii enoriaşi ai bisericii, cu păcate grele pe suflet, erau obligaţi să o poarte la gât pe tot parcursul slujbei.
Orga fraţilor Rieger - a fost produsă în 1893; era prima orgă executată de fraţii Rieger, în Transilvania. Parohiile din împrejurimi au fost atât de încântate de ea, încât i-au angajat exclusiv pe cei doi pentru construirea orgilor.
Capela "Sfântul Iacob" - splendidă mostră de arhitectură gotică, capela e un monument de mici dimensiuni, construit la începutul secolului al XV-lea; a fost dedicată Sfântului Jacobus Major, patronul pelerinilor, iar în prezent se află în partea de nord a fortificaţiei bisericii.
Fortificaţia bisericii - a fost construită în secolul XIII-lea, sau, conform altor ipoteze istorice, în secolul al XIV-lea; cert este că avea cinci turnuri, dărâmate pentru a permite construirea Gimnaziului Evanghelic.

Nu vă refuzaţi, deci, o vizită în această intimidant de mare biserică gotică, ale cărei clopote ritmează, de secole, viaţa orăşelului de lângă Râpa Roşie.

 

Obiectiv turistic: Biserica evanghelică din Sebeş
Localizare: Sebeş (judeţul Alba)
Acces: cu maşina; pietonal
Pentru vizitare: contactaţi parohia evanghelică Sebeş, aflată peste drum de biserică
Surse de informaţie pentru acest articol: Sebeşul. O istorie în imagini, de Călin Anghel, Radu Totoianu, Adrian Popa, Constantin Şalapi, Bibliotheca Musei Sabesiensis, 2014
Condiţii particulare de vizitare: restricţii privind fotografierea şi filmarea
Credite foto: Florian-Rareş Tileagă; Muzeul Municipal "Ioan Raica" Sebeş (arhivă)
Articolul face parte din campania de promovare media, derulată de Asociaţia "Turism Mülhbach" 2015

Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer