Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Praful de pe tobă

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Un spectacol ratat


Radu Părpăuţă

19.12.2016
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
După dansurile populare, mai bine zis, după o sîrbă înfocată de duduiau podelele şi sfîrîia arcuşul lui Dumitru ţiganul, iar tovarăşului învăţător Blejuşcă i-a sărit căciula din cap, de-au jucat-o toţi în picioare, praful s-a ales de ea, ba înainte, ba înapoi, ba pe loc, aşa cum zice şi jocul, "cîte unul, cîte doi / să jucăm sîrba-n napoi" sau "hopa-hop şi iară hop / să jucăm sîrba pe loc", după dansuri, zic, s-a trecut la piesa de teatru cu Moş Ion Roată şi Unirea, tot cu tovarăşii învăţători şi tovarăşele învăţătoare mai mult, încă îmbujoraţi la faţă de la joc, că aşa era la Cîntarea României - ei cîntau, ei dansau, ei jucau teatru, aşa că n-a mai fost nevoie să-şi shimbe costumele naţionale, fiindcă ei jucau pe ţăranii din piesă, cei care, la îndemnul boierului, merg să ridice bolovanul din fundul scenei, ca să se convingă de nevoia muncii unite, a Unirii, adică, bolovan din scînduri acoperite cu pînză cenuşie dintr-o foaie de cort, oferită de tovarăşul comandant Hodoroabă, făcut cu o zi înainte de nea Ifrim tinichigiul, că-l rugase tovarăşul director la "una mică".

În afară de învăţători, mai juca şi nea Mitică Oprea de la cantină de la noi. Nea Mitică, zis Piticu fiindcă avea 1,98, era hotărît să facă un rol mare, deşi avea rolul cel mai greu, îl juca pe Moş Ion Roată, dar îl ştia ca pe apă. Doamne, ce-i mai turuia gura cînd îl zicea!

Însă boierul unionist şi-a luat concediu medical şi a rămas acasă, stătea cu fundul într-un lighean cu apă călduţă, că avea hemoroizi, iar tov. învăţător Blejuşcă, care-o făcea şi pe regizorul, s-a plîns: "Tovarăşe director, ce mă fac cu piesa, că pe Murguleţ iar îl doare-n cur?". "Pune-o pe Valerica în loc. Ce, ea n-are voie?" Şi aşa a ajuns Valerica, mătuşă-mea, boieroaică, cum ar veni, deşi ea-şi luase concediu de naştere, că trebuia acuşi să răstoarne carul, zicea lumea. "Da' nu ştiu rolu', cînd să-l învăţ?", s-a luat cu mîinile de cap Valerica, "plus că ce mă fac cu burta asta?" "Lasă că te descurci tu" - o potolea Blejuşcă - "îţi suflu eu. Iar cu burta nu-i nici o problemă. Tu joci un boier, un exploatator adică, ăştia-s întotdeauna cu burţile mari. Tu ai grijă numai să nu faci chiar mîine pocinogul pe scenă. Atîta".

Începe piesa şi lucrurile mergeau cît se poate de bine. Mătuşă-mea Valerica, cum era ea mică, cu părul lins, cu două mustăţi făcute cu cărbune şi cu halatul verde înflorat al tantei Aglaia peste burta mare, arăta a boier oarecum, mai mult un boier chinez, decît unul unionist, dar, mă rog. Plus că şi-a ţinut destul de bine discursul despre cele două ţări surori, creştine şi megieşe, despre Milcovul pe care trebuie să-l sorbim dintr-o sorbire şi celelalte. Şi discuţia cu căpăţînosul de Moş Ion Roată a mers destul de bine, aici însă a strălucit nea Mitică Oprea zis Piticu, care pur şi simplu umplea scena cu persoana lui şi smulgea aplauze la scenă deschisă: "Bravo, nea Mitică!" "Arată-le ce poate muşchii tăi, nene!"

Pe urmă mătuşă-mea Valerica i-a trimis pe tovarăşii învăţători să aducă bolovanul din fundul scenei: "Ia du-te şi dumneata, moş Vasile, şi dumneata bade Ilie, şi dumneata bade Pandelachi...", iar ăştia, cum ştiţi, izbutesc împreună să ridice bolovanul, fiindcă aşa zice povestea. Povestea aşa zice, dar tovarăşii învăţători-ţărani nu reuşeau să ridice bolovanul. Uite aşa. S-au moşmondit ei acolo ce s-au moşmondit, dar nu reuşeau să ridice amărîtul ăla de bolovan din scînduri şi acoperit cu foaie de cort. "Ceara mă-sii!", face tovarăşul învăţător Velescu, ridicîndu-se şi ştergîndu-şi fruntea de sudoare. "Nu se poate ridica!" Lumea îl aplaudă, crezînd că replica face parte din spectacol. "Crucea Dumnezeului mamii mă-sii! L-a bătut în cuie!" face şi tov. învăţător Blejuşcă. Urmează iarăşi un ropot de aplauze din sală. Lumea era bucuroasă că va asista la ceva picant, rupt din viaţă, iar ţăranii de pe scenă erau ţărani autentici, înjură ca la mama lor, fără fandoseli.

Problema era că nimeni nu-i explicase tinichigiului la ce trebuia momîia ceea din scînduri şi foaie de cort, aşa că nea Ifrim s-a gîndit s-o facă mai trainică şi a bătut-o în cuie, de aceea tovarăşii învăţători nu puteau s-o ridice, iar mătuşă-mea Valerica, de emoţie, striga: "Cred că vine", "Ce vine?", o întreabă speriat Blejuşcă, "Apa", strigă scremut Valerica, iar o parte din oamenii din sală sar în sus, că în anul acela fuseseră inundaţii la noi, noroc că-n momentul acela tov. învăţător Blejuşcă dă peste un pachet salvator în spatele scenei, îl ia drept bolovan şi toţi învăţătorii ridică pachetul deasupra capului şi pornesc agale spre boier, adică spre Valerica, care era speriată că vine în continuare, dar era speriată degeaba, că Răducu al ei, văru-meu, avea să vină peste o săptămînă; ţaţa Gherghina, femeia de servici de la şcoală, era în ultimul rînd, rezemînd peretele şi pirotind, cînd deodată vede pachetul plutind pe deasupra: "Lasă pachetul jos" - se răţoieşte la "to'ar'şii 'ţ'tori" - "e-al meu" şi se repede spre scenă. Atunci se porneşte în sala de clasă un rîs şi-o chirfosală ca la iarmaroc. Mătuşă-mea Valerica mai apucă să mai spună că unirea face puterea, dar n-o mai ia nimeni în seamă, iar nea Mitică Oprea zis Piticu, care trebuia să dea replica finală, bătîndu-i obrazul boierului, fiindcă toţi trebuie să ia parte la sarcinile ţării, nu numai ţăranii, nea Mitică zic, care fără îndoială ar fi fost cel mai mare Moş Ion Roată din istoria teatrului local la cei 1,98 metri ai săi, de ciudă că-şi vedea compromis rolul carierei lui, trecuse peste drum la punctul sanitar, unde era de servici tanti Lidia, cea care rîdea întruna, iar mama zicea că are o coastă de drac, ei, bine, cred că nea Mitică i-o găsise, fiindcă i-o pipăia mereu.

Tovarăşii învăţători arătau ca nişte raci fierţi, dar în sală lumea era veselă, mai ales că se lăsase un miros de cozonac de te tăia la lingurică, că eram în Postul Paştelui, mirosul venea de la bolovan, adică de la pachetul Gherghinei, îi trimitea cozonac lui Trăienel al ei, care era trompet la unitatea din Cluj. Pe urmă am pornit către case cu toţii, luna atîrna pe cer ca un bănuţ de aramă, iar la porţi înfloriseră liliecii, şi era o mireasmăăă... Doamne!
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




2 comentarii

  • Mulțumesc!
    Cornelia Topală, 20.12.2016, 12:45

    Mulțumesc, domnule Părpăuță! Am râs cu lacrimi, zău așa!

    • RE: Mulțumesc!
      Radu P., 30.12.2016, 11:32

      Mă bucur că vă place și că pot să destind cît de cît lumea asta așa de încrîncenată

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Cînd luna delira peste acoperişuri (I), Radu Părpăuţă (4.2/5 - 5 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Petrecere cu fanfară, Radu Părpăuţă (5.0/5 - 6 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Colaborarea mea cu Securitatea (II), Radu Părpăuţă (4.3/5 - 4 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Colaborarea mea cu Securitatea (I), Radu Părpăuţă (5.0/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Patimi, Radu Părpăuţă (4.8/5 - 4 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata Miscellanea
Sageata Povestiri minimaliste
Sageata autoficţiuni
Sageata Jurnal de maimuţe
Sageata Cântece simple
Sageata 49
Sageata Visăreasa-n colţul blocului
Sageata Totul pe alb
Sageata Editorialul de luni dimineaţă
Sageata Cafe del Sol
Sageata Diversiuni şi aluviuni
Sageata Micile istorii
Sageata Scrisorile Getei
Sageata Insolita de marţi
Sageata Întîlniri - De dragoste
Sageata Cuvinte pentru înecaţi
Sageata România, draga de ea!
Sageata Jobenul cu iepuraşi
Sageata Şoseta cântăreţului de blues
Sageata inter_zise
Sageata Biciclete în Beijing
Sageata Istorii inventate
Sageata Respiraţie sub apă
Sageata CompletAbil
Sageata Cutia cu păpuşi
Sageata Drumul spre Oz
Sageata Un pic - alte întîmplări adevărate
Sageata Poveştile fetei nesăbuite
Sageata Cum să...
Sageata Bungee Jumping
Sageata InCompletAbil fantastic
Sageata Ceaiul de joi dimineaţă
Sageata Fractalul Epic
Sageata Zen şi arta întreţinerii motocicletei
Sageata PUNCT...
Sageata S-a întâmplat într-o joi
Sageata 8 1/2. Odă bărbaţilor / Ode to men
Sageata Blues Letters
Sageata Casa cu pereţi de vânt
Sageata Bestiar domestic imaginar (cu persoane celebre)
Sageata Ora de libertate
Sageata Viaţa domnului Lăzărescu
Sageata Întâmplări despre niciodată


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer