Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Poezie  Sageata  Poezia săptămânii

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Întoarcere / Libertate


Lidija Dimkovska, traducere de Ioana Ieronim

05.05.2017
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Întoarcere

Când te întorci în oraşul natal
vizitezi galerii şi muzee,
te opreşti să asculţi cântăreţii pe stradă,
aprinzi lumânări la toate bisericile,
cumperi cărţile recente
ale scriitorilor din ţară
şi CD-uri cu muzica locului,
savurezi ciocolată de la fabrica din zonă
înainte să dea faliment,
o iei spre piaţa unde n-ai mai fost demult,
stai cu prietenii o oră-două
înainte de film sau de vreun spectacolul naţional
care pe ei nu-i interesează.

Când alergi prin oraşul natal
zile-n şir, cu sticla de apă în rucsac,
cumperi magneţi şi brelocuri
cu motive tradiţionale,
te aşezi pe băncile rămase
din propriul trecut,
cauţi străduţele care-au rămas neschimbate,
fotografiezi clădirile noi de parc-ar fi nişte negi
şi bombăneşti, de neînţeles,
când te întorci în oraşul natal
îţi dai seama că nu mai ai un oraş natal,
a rămas numai o dată în paşaport,
Place of Birth, locul naşterii fără întoarcere.


Libertate

În liftul lumii
Libertatea apasă-ntodeauna pe butonul greşit;
în loc să iasă la parter, iese la subsol,
unde aşteaptă la lift nişte hoţi mascaţi
care dau în ea cu pumnii şi picioarele,
sau perverşi care-i rânjesc, cu pantalonii lăsaţi,
sau bodigarzi care-o ciupesc de fund
când ea se întoarce la liftul
care-a şi pornit, scârţâind,
după care toţii o apucă de sâni,
o trag de picioare, ea se zbate
şi, bătută crunt, se târăşte pe scări la parter,
unde copiii cu ghiozdane
aşteaptă liftul să coboare de la etaj.

"Uite la ea cum arată!", şuşotesc ei,
şi aleargă în sus pe scări la casele lor, se încuie,
le e frică de libertate,
nu cumva să le ciocănească la uşă,
nu cumva să se întindă la pragul lor,
să le ceară apă, pâine sau pat.

Ei nu ştiu că libertatea pe care-o au în viaţă
se măsoară cu ceştile rămase din serviciul de ceai
la muzeele evreieşti ale lumii,
nu ştiu că mările aruncă la ţărm şi oameni, nu numai scoici,
nu ştiu cum devine călăul victimă când o decapitează
iar victimele, când o uită, devin călăi,
ei nu ştiu că metalul ciocanului abia se ţine
şi, până să mai izbească, îţi cade pe degete direct,
ei nu ştiu că asta e chiar libertatea
despre care învaţă la orele de istorie,
dar uşor o loveşte trenul pe şinele din apropiere,
ei nu ştiu că libertatea pe care o au în viaţă
este suprafaţa albă peste o prăpastie neagră,
la fel cum e burta gravidei
din care şi ei s-au născut
dar unii abia în moarte
vor fi liberi.

(în perioada 1 aprilie 2017 - 30 iunie 2017, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer