Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Miscellanea

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Crossover


Marian Rădulescu

03.06.2017
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Locuiesc de când mă ştiu într-o cetate cosmopolită, multiculturală. Sunt înconjurat de tot felul de oameni, de tot felul de clădiri, de tot felul de idei care nu totdeauna sunt limpezi şi clare. Deunăzi, Ioan, fiul nostru cel mic, mă întreabă dacă "noi ne facem cruce în faţa unei biserici catolice". Recunosc, în privinţa formelor exterioare de evlavie (indiferent de loc), sunt mai degrabă minimalist. Excesiv de minimalist. De aceea nu l-am încurajat niciodată să-şi facă cruce în văzul lumii. Chiar mă întrebam când va începe să-şi pună astfel de întrebări. Iar acesta - ştiu bine - e doar începutul. Mi-aş dori să descopere - el, pentru sine, în libertate - firescul apropierii de "semnele Împărăţiei" care nu e altceva decât pace şi bucurie.


Nostalghia
Prin tramvai se întâmplă să mai văd pe unii făcându-şi trei cruci ortodoxe în dreptul catedralei mitropolitane şi, câteva clipe mai târziu, o cruce romano-catolică în dreptul bisericii piariste. Pentru ei e mai sănătos aşa: şi cu unii şi cu alţii. Pe de altă parte, dacă ne luăm după aparenţe, în Banat şi Transilvania nici nu există prea multe biserici ortodoxe care să păstreze arhitectura bizantină şi pe care să le recunoşti ca atare de la distanţă. Ca urmare a împrejurărilor istorice de veacuri, majoritatea lăcaşurilor de cult au fost înălţate aici după canoanele post-bizantine, baroce, gotice. Nu mai vorbesc de împodobirea - în interior - cu tablouri şi fresce religioase care au înlocuit icoanele bizantine, de cântările religioase care au înlocuit muzica psaltică. Şi totuşi, în multe biserici bănăţene şi transilvane cu arhitectură barocă se slujeşte după rânduiala ortodoxă. Semnele exterioare, iată, pot crea confuzie. Soljeniţîn: "Unde e linia despărţitoare între bine şi rău? În inima omului." Care este atunci forma ideală de închinare? Poate gestul Călăuzei din Stalker, atunci când îi lasă câteva minute singuri pe Scriitor şi Profesor pentru a îngenunchia şi a se lipi într-o comuniune tainică de pământul Zonei în care (suntem într-o lume "post-creştină") se găseşte o clădire abandonată, în ruină, foarte asemenea unei biserici.


Călăuza

Apropo de Tarkovski. Ajuns în Italia pentru a filma Nostalghia şi Tempo di viaggio, regizorul Călăuzei mărturisea (în al său Jurnal, în Sculpting in Time) că, oricât încercase, nu se putea ruga într-o biserică catolică. (La fel de stingher se simte şi alter ego-ul său din Nostalghia, care-i spune Eugeniei că nu doreşte să intre într-o biserică romano-catolică după ce călătorise o zi întreagă pentru a o găsi.) Dar tot el avea să scrie despre epifania trăită într-o biserică romano-catolică, în care cu greu s-a hotărât să intre, atunci când - spre marea lui bucurie - a găsit acolo o copie a vestitei icoane ortodoxe cu Maica Domnului şi pruncul Iisus de la Vladimir, atât de dragă lui. Nu ştiu dacă şi-a făcut cruce în faţa icoanei, dar îmi place să cred că strălucirea din ochi pe care o va fi avut când a descoperit-o, era cinstirea supremă pe care i-o putea aduce...

Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




2 comentarii

  • călăuza
    Dan Rechesan, 03.06.2017, 18:11

    Călăuza e un film care mi-a întors pe dos convingerile estetice in ceea ce priveste artele vizuale. îmi amintesc și acum de cinematograful sordid, rece (era în martie și sălile din epoca de aur erau neîncălzite iarna și neventilate vara)din Timișoara în care am vizionat filmul
    . Cred că la acest oraș vă referiți cînd pomeniți de cosmopolitism și de „piariști”. Ar trebui însă să observați că una dintre catedralele impnătoare le orașului, înfara domului gotic din piața Uniriii catedrala ortodoxă în sti bizantin(mă rog, un pic pervertit cu elemente armene ca la Trei ierarhi)care în 1945(anul cînd a ctitorit-o Mihai I de România)era cea mai mare din țară.

    • RE: călăuza
      marian sorin radulescu, 04.06.2017, 00:13

      Elementele sunt armene, dar să vezi cât de ... hm ... ortodoxă e pictura cu Bătrânelul, Tinerelul și Porumbelul de pe iconostas... :)

Spacer Spacer