Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Călătorii  Sageata  Jurnal de călătorie

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Insule Greceşti - Samothraki


Iuliana Marchian

26.06.2017
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Din insula Lemnos ajung noaptea târziu în portul Kavala. Conduc totuşi 120 km de autostradă până în Alexandroupolis ca să prind ferry-boat-ul de dimineaţă spre Samothraki. Trag la campingul municipal unde sunt taxată iar ca având campervan, iar ferry-boat-ul îmi va aplica o majorare pe acelaşi motiv.

Prima zi în Samothraki: Iau ferry-boat-ul din Portul Alexandroupolis până în Kamariotissa, în Samothraki. Fac un ocol prin Hora, capitala insulei, apoi cobor spre campingurile de la plaja Varades. După-masa explorez Valea Fonias cu cascade şi vathres, apoi merg la plaja Kipos.

Dimineaţa călătoresc cu ferry-boat-ul din portul Alexandroupolis până în insula Samothraki, în portuleţul din Kamariotissa, care este plin de cazări şi taverne în zona falezei. Terasele tavernelor strălucesc în soare, dar sunt cam goale, iar agenţii dirijează fluxul de maşini pe şi dinspre ferry-boat.

Urc drumul sinuos din Kamariotissa spre munte la Hora, capitala insulei. Orăşelul de la poalele munţilor Saos are doar câteva străzi - toate în pantă, şi este dominat de fostul castel genovez - aflat în ruină. Centrul are case din piatră aparent mai dichisite, dar spre periferie văd şi multe case părăsite. Strada principală trece prin porticul bisericii, urcă spre castel şi se strecoară printre nenumărate taverne. Mănânc specialitatea insulei - friptură de ied (katsikaki) la o tavernă locală.


Din Hora cobor spre mare, socializez cu caprele care pasc liniştite lângă şosea şi mă opresc la primul camping din Varades, organizat la liber într-o pădure. Găsesc un loc de dormit peste noapte şi plec spre valea Fonias. Parchez la intrarea în traseu şi o oră urc domol în lungul apei spre marea cascadă, la baza căreia se află o vathres. Vathres înseamnă lac mic format la baza cascadelor din canioanele din Samothraki. Fac o baie în vathres ca să pot vedea cascada de după colţ şi apoi urc puţin pe o potecă abruptă la o panoramă. Poteca abruptă mai continuă, dar eu am o gleznă scrântită de menajat.


Revin la maşină şi de la valea Fonias merg în lungul coastei spre una din cele mai îndepărtate şi izolate plaje ale insulei, plaja Kipos. Un mic golf la baza unui abrupt stâncos, plaja este plină de bolovănei şi este orientată spre est, iar muntele o umbreşte numaidecât. O vale cu arbuşti şi plină de capre începe de la plajă şi se pierde înspre munte. Seara revin la campingul din Varades şi campez prin pădure.

A doua zi în Samothraki: Explorez Marele Sanctuar al Zeilor din vechiul Paleopolis. Urc în Alonia şi Lakoma, apoi merg la Profitis Ilias şi Xiropotamos. După-masa mă duc la plaja din Pahia Ammos.
Dimineaţă merg la Paleopolis, la Sanctuarul Marilor Zei unde se practicau ritualuri religioase iniţiatice. Aici s-a găsit şi celebra statuie Victoria din Samothraki, expusă acum în Muzeul Luvru. Construit în apropierea fortificaţiilor oraşului antic Samothraki, site-ul arheologic conţine: temple, sacristie, o cale sacră spre porticul ionic, un spaţiu circular pentru o reprezentaţii, propileele lui Ptolemeu II, necropola sudică, şi un teatru încă ne-excavat. Sus la stoa, o echipă de arheologi lucrează în umbră cu o săpăligă şi măturică la curăţarea pietrelor antice. Este foarte cald şi gândăceii zumzăie din umbra copacilor.


Din Paleopolis urc şi trec de Hora, apoi merg spre satul de munte Alonia, mai mult inexistent. Drumul şerpuieşte printre dealuri şi din loc în loc se face câte o ramificaţie spre câte o casă pierdută printre livezi de măslini. Când nu mai văd nici case, nici livezi, trag concluzia că am ieşit din sat.

Cobor spre mare şi merg oarecum în lungul coastei până în satul Lakoma. O doamnă în negru îmi face cu mâna, patru greci bătrâni stau la umbră la o tavernă şi se uită cine trece, iar un vânzător ambulant de legume şi fructe se plimbă cu maşina şi mai vinde câte ceva. Satul are străzi foarte abrupte, tradiţionalele case din piatră cu spoială albă şi grădini cu multă verdeaţă dătătoare de umbră.

Urc spre munte în satul Profitis Ilias, care are case risipite cu viţă de vie pe dealuri pline de livezi. Micuţul centru este revigorat de câteva taverne cu panorame spre mare. La Taverna Paradeisos încerc şi ficatul de ied (kokoretsi) şi primesc bonus o budincă de griş cu miere şi dulceaţă din coji de portocală. Ca să cobor din nou spre mare, iau la întâmplare nişte drumuri la vale, descâlcesc labirintul de off-road-uri şi ajung în şoseaua principală a insulei.


Mă întorc puţin şi merg în satul Xiropotamos, care are mai degrabă doar câteva case risipite prin livezi de măslini. Parchez în capătul drumului de ţară şi plec spre canionul omonim. Un localnic tocmai iese din livadă şi îmi oferă piersici. Iau una, dar insistă să le iau pe toate. Continui spre canion pe un drum mai întâi marcat, apoi în lungul unui canal cu apă şi o ţeavă. Sunt multe poteci, dar canalul de apă duce logic la canion. După vreo oră pe poteci aride şi relativ abrupte, ajung la un mic vathres, unde doi nudişti fac plajă pe stâncile de lângă cascadă şi nu mă pot abţine să nu fac şi eu o baie în apa limpede şi rece.


Revin în şoseaua principală şi plec spre plaja Pahia Ammos. Mici taverne vând peşte proaspăt la drum, iar singurul indicator către plajă sunt nişte litere de-o şchioapă scrise pe mijlocul şoselei: "Ammos... km." Plaja Pahia Ammos este capătul de drum, iar mai departe numai off-road-uri cu pietre ascuţite mai merg spre vreo plajă ascunsă între stânci sau vreo capelă cocoţată în munte. Pahia Ammos are o tavernă şi un bar spre plajă, multe şezlonguri, vânt puternic şi bolovănei pe plajă.


Seara mă întorc în campingul din Varades şi parchez lângă plajă, aproape de o iapă care paşte şi pe care o mângâi şi o hrănesc cu pâinea mea până se satură.

A treia zi în Samothraki: Mă duc până în Therma, apoi prin portul Kamariotissa să negociez bilet de întoarcere la ferry-boat. Seara dorm tot la primul camping din Varades.
Dimineaţa stau la plaja de nudişti a campingului şi investighez colibele din pietre şi crengi pe care şi le-au făcut ca umbrare. Mai târziu mă duc în Therma să studiez izvoarele termale, care sunt de fapt închise într-o clădire din centru şi funcţionează mai degrabă pe vreme rece. Încerc să găsesc o cascadă din zonă, dar drumul se tot pierde. Calc strâmb şi-mi recidivează entorsa de la gleznă, aşa că renunţ la cascade. În Kamariotissa reuşesc să iau bilet de ferry-boat mai rezonabil la preţ, apoi mănânc ciorbă de peşte şi brânză prăjită cu roşii la o tavernă pe malul mării. Seara dorm tot în primul camping din Varades şi găsesc loc sub un copac unde va cânta o cucuvea toată noaptea.


A patra zi în Samothraki (şi ultima): Schimb campingul, revin în Hora, apoi vin la plaja Varades de lângă camping. Seara merg cu Kostas în Therma, la concertul de muzică grecească al prietenilor săi.
Dimineaţă mă mut în al doilea camping din Varades, unde toţi vecinii vin să-şi ofere ajutorul dacă am nevoie. Vecinul grec îmi aduce o bere, neamţul zice că pot lucra de la masa lor, iar alt grec îmi spune de unde să iau apă potabilă.

Dau o raită prin Hora, dar prind cetatea tot închisă. Mă plimb prin centrul micuţ şi cumpăr beţe de scorţişoară şi "piele" de gutui şi caise (un fel de gem întins şi întărit). La întoarcere mănânc peşte bacaliaros la Taverna Paralia, apoi ochesc şezlonguri pe o plajă privată unde savurez soarele blând.
Seara, vecinul grec - Kostas mă cheamă la un suc la rulota lui. Vorbeşte prost engleză, dar doamna cu fetiţa îmi mai traduc câte ceva. Are frigider şi lavoar aduse de acasă şi vine în acest camping în fiecare vară de peste 40 de ani. Cinăm la o tavernă din Therma, katsikaki cu cartofi, fasole şi o salată mare grecească, apoi mergem la concertul de bouzouki şi baklamas al prietenilor lui Kostas. Dimitrios cântă la bouzouki, Maria la baklamas, iar Alexis la kitara. Toţi grecii sunt fascinaţi de Samothraki şi fiecare îmi spune cât de mult iubeşte această insulă. Lumea bea, fumează şi concertul ţine până noaptea târziu.


A doua zi mai stau cu Kostas şi alţi prieteni de-ai lui la rulotă, primesc invitaţii cu barca, dar trebuie să plec spre Alexandroupolis, unde trag la campingul ştiut ca să mă odihnesc bine înainte de traversarea Bulgariei. Mănânc peşte kefalos la taverna campingului, mă întâlnesc cu vecinul neamţ din ultimul camping din Varades care este şi el în drum spre casă şi stăm la poveşti. Până seara târziu stau la ultima mea plajă înainte de întoarcerea în ţară, apoi îmi caut o parcelă pentru casa mea mobilă pe patru roţi.

Înscrie-te şi urmăreşte blogul de călătorii al Iulianei Marchian la Authentic Travels. O variantă mai stufoasă a acestui jurnal poate fi găsită la "Samothraki Island - vathres, pebble beaches, and lots of goats".
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

ARHIVA RUBRICII

Sageata Roma (II), Sanda Golopenţia (5.0/5 - 1 vot)
Sageata Roma (I), Sanda Golopenţia (5.0/5 - 2 voturi)
Sageata Fain e drumul jazz-ului, Mihai Brezeanu (4.3/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Insule Greceşti - Lemnos, Iuliana Marchian (4.7/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Insule Greceşti - Thassos, Iuliana Marchian (5.0/5 - 5 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata În căutarea fericirii (Jurnal de călătorie în jurul lumii)


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer