Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Dialoguri  Sageata  Interviuri

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Este esenţial să sprijinim muzica românească şi pe autorii români şi să stimulăm, evident, creaţia vie, creaţia de ultimă oră


Oltea Şerban-Pârâu, un interviu cu Adrian Iorgulescu

27.10.2017
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
(Adrian Iorgulescu - Preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România)
 
Oltea Şerban-Pârâu: În luna noiembrie 2017 începe Festivalului Meridian, ediţia a XIII-a. Uniunea Compozitorilor este cunoscută publicului prin asociere cu UCMR-ADA, într-o anumită măsură iar, într-o măsură mai mică, prin evenimentele culturale pe care le generează sau le susţine. Festivalul Meridian este unul dintre acestea, Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi este un alt festival important. Ce ne puteţi spune despre aceste două evenimente şi cât de importantă este contribuţia Uniunii pentru ele?
Adrian Iorgulescu: Este vorba de o contribuţie hotărâtoare, pentru că toată logistica celor două festivaluri se face de către instituţia noastră. În plus finanţarea, mare parte a finanţării incubă tot Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. Sunt două festivaluri importante pe care le realizăm şi care vin să conducă, pe de o parte, la o mai bună cunoaştere de către public a muzicii contemporane, a muzicii noi româneşti şi străine şi în egală măsură un schimb de experienţă, un schimb de valori între compozitorii noştri şi compozitorii din afară. Festivalul Meridian din această toamnă începe pe data de 6 noiembrie 2017, durează o săptămână şi vin, pe lângă foarte mulţi autori români cu piese în primă audiţie absolută, compozitori din alte ţări - sunt cântate lucrările unor compozitori din Europa şi nu numai din Europa, din state importante cu tradiţie - muzică germană, poloneză, franceză... Avem compozitori care vin şi personal din Austria, din Israel, din SUA pentru a onora concertele cu prezenţa lor. Avem nişte maeştrii ai muzicii contemporane care au contact direct cu compozitorii români, dar şi lucrări de pretutindeni care apar în atenţia publicului bucureştean.

O.Ş.-P.: Dar despre Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi, un festival foarte longeviv, ce ne puteţi spune acum?
A.I.: Despre Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi (SIMN) vom vorbi, poate, mai mult în preajma desfăşurării lui. Proiectul a început în 1991, iar prima ediţie a fost făcută de regretatul Ştefan Niculescu în calitate de director artistic şi continuă neîntrerupt de atunci. Simplul fapt al acestei continuităţi pentru România cred că este simptomatic şi important, pentru că la noi idei, entuziasme... sunt multe, dar durează foarte puţin, iar majoritatea proiectelor începute clachează pe drum. Ca atare, despre SIMN ediţia 2018 nu pot să vă spun decât că va fi, cred, una deosebită. Directorul acestei ediţii este compozitorul Dan Dediu şi am stabilit deja liniile de forţă într-o colaborare simptomatică şi importantă cu filarmonici din ţară, lucru care la ediţiile precedente a fost mai estompat. Am avut, într-adevăr - şi trebuie să recunosc - o colaborare excelentă cu Societatea Română de Radiodifuziune de-a lungul tuturor acestor ani, atât cu cele două orchestre ale sale care au fost prezente la toate ediţiile, Orchestra Naţională Radio şi Orchestra de Cameră, cât şi cu corul academic şi cel de copii. Acum, însă, avem colaborări pe care le doresc fructuoase şi de lungă durată cu Filarmonica din Bucureşti, cu Filarmonica din Iaşi, din Timişoara. Încercăm să extindem spectrul de la o focalizare bucureşteană a acestui eveniment către una naţională şi lucrul nu este întâmplător, pentru că în 2018 marcăm un eveniment excepţional - Marea Unire - iar, pe lângă aceste evenimente de care vorbeam, am dori să organizăm şi altele şi, să facem să se întâlnească într-o frumoasă extensie muzica românească clasică cu cea contemporană. Avem un proiect în derulare cu Uniunea Compozitorilor din Moldova tocmai pentru a da această amprentă unui eveniment centenar. Pentru că tot vorbim de centenar, dincolo de aceste festivaluri, aş dori să spun că în 2020 Uniunea Compozitorilor împlineşte 100 de ani de la înfiinţare şi atunci sigur că avem o sumedenie de programe pe care le conturăm deja pentru a le pune în practică.

O.Ş.-P.: Uniunea compozitorilor se implică, din câte ştiu, şi în alte festivaluri de gen...
A.I.: Pe lângă aceste două festivaluri de la care am plecat, doresc să mai amintesc şi alte contribuţii ale filialelor noastre din ţară, prin care sunt finanţate de către Uniunea Compozitorilor alte evenimente - Festivalul Muzicii Româneşti de la Iaşi, Cluj Modern, Festivalul Intrada de la Timişoara care începe tot în noiembrie 2017 şi unde sunt prezente multe lucrări ale autorilor noştri.

O.Ş.-P.: Toate fiind festivaluri de muzică contemporană, modernă?
A.I.: Sigur. Am vorbit în principal despre ele. Există şi alte festivaluri, de exemplu, zilele acestea se desfăşoară, cu sprijinul, în juriu, al compozitorilor care sunt membrii ai Uniunii noastre, Festivalul de la Târgovişte de romanţe, Crizantema de aur, a 50-a ediţie. Pot să vă dau şi alte exemple, desigur. Participăm la Mamaia Copiilor în fiecare an ca membrii în juriu, dar şi cu lucrări ale membrilor noştri. Şi pentru că tot s-a amintit aici despre o altă instituţie înfrăţită, oarecum, cu Uniunea Compozitorilor, despre UCMR-ADA - asociaţia pentru drept de autor - organizăm în 4 şi 5 noiembrie 2017 prima ediţie a concursului de muzică uşoară românească, în colaborare cu Societatea Română de Radiodifuziune şi cu Societatea Naţională de Televiziune. Aceste concerte concurs se desfăşoară la Sala Radio, spaţiu care a intrat tot mai mult în circuitul artistic în ultimii cinci ani, găzduind tot mai multe evenimente. Este un concurs de muzică românească pe texte româneşti şi deschidem tuturor generaţiilor posibilitatea de afirmare cu lucrări noi, cu piese interesante. Mi-aş dori să fie un eveniment. Este la prima sa ediţie, un concurs exclusiv de muzică pop românească. UCMR-ADA dă şi premiile şi pune la dispoziţie şi juriul. Sunt numai prime audiţii, iar premiile sunt consistente. Premiul I este de 5.000 de euro, Premiul II - 4.000 de euro, Premiul III - 3.000 de euro. Sunt, cred, nişte recompense generoase.

O.Ş.-P.: Recompense atractive, într-adevăr. Aşadar aveţi resurse şi pentru idei noi. Acest concurs este la prima ediţie în 2017. Trecând la un alt aspect al activităţii uniunii. În ce constă acum, în 2017, sistemul achiziţiilor de opere noi... pentru că este o altă faţetă a Uniunii Compozitorilor, poate mai puţin cunoscută, acest aport financiar la susţinerea noilor opere de compoziţie şi, respectiv, muzicologie?
A.I.: În toate aceste domenii, se făceau aceste achiziţii în fiecare an, chiar înainte de 1990, dar atunci aveau un caracter cu dedicaţie, în principal, şi se făceau când şi când. Acum le facem de două ori pe an - o sesiune de vară la sfârşitul lunii iunie şi o sesiune de toamnă-iarnă în noiembrie-decembrie. Este un mijloc prin care Uniunea sprijină creaţia originală care, de altfel, este principala noastră menire. O spuneau de altfel şi George Enescu şi iniţiatorii uniunii de care vorbeam puţin mai devreme, cei care au contribuit la acea înfiinţare din 1920, de la care se va împlini, peste doi ani, centenarul acestei, zic eu, vizionare iniţiative: este esenţial să sprijinim muzica românească şi pe autorii români şi să stimulăm, evident, creaţia vie, creaţia de ultimă oră aşa cum s-a spus în toate genurile şi în toate domeniile, inclusiv ale muzicologiei. Vreau să spun că acest proiect se derulează într-un parteneriat când mai bine conturat, când mai puţin bine conturat cu Ministerul Culturii. În 2017, în toamnă, am avut surpriza să vedem că suma pe care Ministerul ne-o promisese s-a diminuat cu 40%, chiar zilele acestea am discutat pe această temă dar, în fine, va trebui să suplinim noi din alte fonduri şi prin alte eforturi financiare. Proiectul se derulează, după cum spuneam, în parteneriat cu Ministerul, dar aş mai adăuga şi faptul că Uniunea face pe speze proprii comenzi în fiecare an şi aceste comenzi sunt destul de importante financiar. Este un alt palier de stimulare a creaţiei. Autorul vine cu un proiect, o comisie specializată vede, cercetează, analizează aceste proiecte şi dă o comandă autorului care, la finalizarea perioadei de incubaţie, de lucru şi de erupţie, să-i spunem, compoziţională sau muzicologică, îşi primeşte suma. Este un alt mijloc prin care încercăm să ajutăm creaţia românească.

O.Ş.-P.: Aş mai avea o întrebare legată de Editura Muzicală. Ce mai produce Editura Muzicală şi cam cât anual la acest moment şi în ce sistem funcţionează în relaţia cu Uniunea?
A.I.: Editura este în subordinea Uniunii Compozitorilor dar este o entitate economică şi funcţionează, cu sprijinul logistic şi financiar al Uniunii. Produce un număr important de cărţi şi partituri. Este singura editură în acest domeniu. În 2016 a produs peste 50 de cărţi de muzicologie şi câteva zeci de partituri. Chiar săptămâna viitoare avem o şedinţă de consiliu şi vom prezenta membrilor consiliului 10 partituri noi scoase pe cheltuiala Uniunii Compozitorilor de către editura noastră. Desigur, sunt şi alte lucruri pe care le face, de exemplu scoatem acum, cred că este a XX-a ediţie, sau mai bine, CD-urile din ciclul Antologia Muzicii Româneşti pe care le edităm şi în 2017 cu câteva importante prezenţe discografice din muzica zilelor noastre, dar şi compozitori de mare valoare, aparţinătorii patrimoniul muzical naţional. Uniunea mai face un lucru important - scoate două reviste: Actualitatea Muzicală, cu apariţie lunară şi, cu opt apariţii anuale şi Revista Muzica. Una oglindeşte viaţa muzicală curentă, mă refer la Actualitatea Muzicală, iar cealaltă este o revistă ştiinţifică care publică studii, eseuri, articole de o oarecare extensie şi greutate conceptuală.

O.Ş.-P.: Intenţionaţi să abordaţi acest centenar al Uniunii compozitorilor şi muzicologilor şi din punct de vedere istoriografic?
A.I.: Vizavi de demersul muzicologic, am avut o discuţie la nivelul Biroului Executiv şi am încredinţat un mandat Biroului de Muzicologie şi Critică Muzicală a Uniunii Compozitorilor, coordonatorului acestuia, Nicolae Gheorghiţă, să realizeze în următorul an şi jumătate o Istorie a muzicii româneşti - de la începuturi şi până în prezent. Este un lucru extraordinar, pe care îl va finanţa în totalitate Uniunea Compozitorilor, vom apela la cei mai buni cunoscători în domeniu, nu numai din Bucureşti, ci şi din centrele importante universitare ale ţării şi sunt convins că vom avea aceste volume cu ocazia împlinirii centenarului de la înfiinţarea Uniunii Compozitorilor. Este un proiect de care nu numai muzica românească, ci, eu cred, cultura românească are nevoie. Este o perspectivă exhaustivă asupra muzicii româneşti şi asupra evoluţiei sale şi, cu o concentrare specială pe ultima sută de ani, când s-au întâmplat cele mai semnificative evenimente din acest punct de vedere.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer