Ninge de Crăciun

Ninge a puritate pe retină,
tăcută spovedanie, strigăt mut,
să-nceapă lumea de la început
a împăcare ninge, fără vină

linţoliu alb, uitare peste tină
şi sub imaculare colb pierdut,
neauzit potop şi neştiut,
blândă-’necare, avalanşă lină

ca versul alb, metaforă deplină
ninsoarea – un poem reînceput,
pudoare aşternută peste lut,
pleoapă, umbră albă de lumină.


Citiţi volumul Fals tratat despre seară de acelasi autor, în secţiunea EDITURĂ a portalului LiterNet.ro