08.02.2005



1


Nu dintr-un fel de lenevie, oare, ori neîngrijire a limbii, numeşti poem acest obiect pe care ai vrea să îl închei, iar poezie lucrul ce te absoarbe? Poem, poezie: citind ce pun alţii sub aceste denumiri; ascultînd, mai ales, ce acoperă ele în istorie, ţi se pare că este aici o neînţelegere.
În sensul de reuşită verbală, de uimire, cuvîntul poem nu spune absolut nimic despre greoaia operaţie prin care, în acest loc, tu însuţi cauţi să spui ceva care să domolească, puţin măcar, violenţa timpului.



2


Ceea ce se iveşte la scrierea poemului: un nod strîns de obişnuinţe şi de găselniţe.
Poemul este această maşină de transformare, la nesfîrşit, a aplicaţiei în invenţie.



3

Elemente pentru o introducere

Sînt mai multe feluri de a lua poziţie faţă de poezie; în principal trei: să vorbeşti de bine despre tine, să vorbeşti de bine despre strămoşi (care este o variantă a celei dintîi), să vorbeşti de rău despre vecini. Pe scurt, să distribui, în cerc, bile albe şi bile negre.
Nu scapi nicicum acestei fatalităţi a judecăţii.
Notele, ca şi nevoia lor de contradicţii, sînt poate un mijloc de a sparge cercurile judecăţii. Sau cel puţin de a le suprapune, de a le obliga să se deschidă. De a atinge o luciditate mai puţin univocă. Încît, strămoşii, vecinii, tu însuşi: iată doar ascultări multiplicate.
A asculta nu pentru a pronunţa (nu cîştigi mai nimic din pronunţare), ci pentru a prinde facerea. Acel cum să faci?
În privinţa poemului, tocmai această întrebare a facerii este centrală, poemul descriind un anume mod de a fabrica lucruri, viaţă, cosmos. Un mod de a da viaţă.
Modul acesta este important: ca şi gesturile, procedurile, rezultatele.
Totul este multiplu, într-un asemenea mod. Rezultatele înseamnă număr. Mulţumitoare şi nemulţumitoare în acelaşi timp: poemul cel mai sărăcăcios conţine nesperatul.



____________

Christian Doumet, « Tas de charbon », Fragmente extrase din volumul Poète, mœurs et confins, Seyssel, Éditions Champ Vallon, 2004, 128 p. in 8o, ISBN 2-87673-394-3, p. 10-11.



Traducere din limba franceză de Luiza Palanciuc.

Votaţi acest articol:

Media: 0/5 (0 voturi)

0 comentarii

Adăugare comentariu

Publicitate

Sus