Ce scriu (Brâncuşi Chaplin)

Ce scriu? Scriu scrisul. Scriu scris.
 
Scriu asta: citeşte.
 
Nu, nu citi: scrie. Scrisului nu i se poate răspunde decît cu scris, nici nu există "citit" (aşa cum nu există "receptare", "consum": doar traducere, citit-scris, citiscris). Cînd citim de fapt scriem (aşa cum atunci cînd "receptăm" emitem - sens -, iar atunci cînd "consumăm" producem - profit).
 
Scris scris
(abia acesta e trupul meu)
(şi al vostru: trupul trunchiul comun).
 
Scriu Ansamblul de la Tîrgu-Jiu este clasificat UNESCO? A fost măcar întocmit şi depus dosarul de către statul român? Ultima oară parcă tocmai fusese respins, retras, chestii de-astea, româneşti... A început realizarea proiectului lui Dorin Ştefan? Cam asta ar trebui să facă, urgent, statul român pentru Brâncuşi. Încolo, mai bine să se abţină, că face prost, penibil, şi mai rău strică: nu se pricepe, cultura e o chestie necunoscută clasei politice româneşti în ansamblui ei, şi tocmai de aceea o urăsc şi o dispreţuiesc: pentru că nu o cunosc şi, ca tot omul, şi ăştia se tem de necunoscut... Dar bezna necunoscutului e în Peştera minţii lor. Să-i execrăm şi să-i abhorăm, propun!
 
Scriu Poate ăştia (francezii) mai au librării, cinematografe zonale, locale. Şi mai au, căci sînt susţinute de autorităţi, atît locale, cît şi centrale. Vrea orice Guvern, orice Ministru al Culturii să facă ceva susţinut, temeinic, nu pur speculativ-evenimenţial, pentru cultură? Na, să susţină librăriile independente, cinematografele, achitîndu-le de exemplu chiriile sau scutind cartea şi filmul cu totul de TVA şi alte poveri. Sau reînfiinţînd achiziţiile de carte pentru bibliotecile publice şi şcolare, şi plata editorilor, autorilor, traducătorilor din împrumuturi (e lege europeană în acest sens, sîntem în infringement de ani buni la asta, dar pe cine interesează cu adevărat cultura?). Aşa că basta "Ziua lui Brâncuşi", "Ziua lui Eminescu", susţineţi, adică lăsaţi cultura să lucreze, zi de zi. Pentru un Minister al Culturii, fiecare zi trebuie să fie Ziua Culturii: 365.
 
Scriu În Franţa, două noi traduceri integrale ale Jurnalului lui Kafka. Una online. Cum observă un cronicar (de la Mediapart), pluralitatea traducerilor nu creează - sau, în cazul unui scriitor canonic, ultracomentat şi, în plus, misterios de misterios (de o specie foarte ciudată a misterului însuşi), nu sporeşte - confuzia, ci ajută înţelegerea. Traduceţi, băieţi, nu mai scrieţi, dacă vă vine să scrieţi traduceţi. Heliade însuşi a fost un pionier în ale traducerii...
 
Scriu "Vă mulţumesc că vă faceţi datoria" (dintr-un film).
 
Scriu Ca Hitler, mă (ne) uit(ăm) la filme pînă tîrziu noaptea şi dorm(im) cînd are loc Debarcarea (Venirea).
 
Scriu Receptarea literară, ca un ordin pe unitate... Voi reveni soon şi bun.
 
De ziua lui Brâncuşi voi încerca să muncesc hard. Asta ar fi făcut şi el. Şi o mămăligă.
 
Scriu Dintr-o scrisoare-comunicat primită de la Centrul Naţional al Dansului, căci exact despre asta e vorba, despre bani din taxe care nu ni se întorc prin serviciile publice cuvenite: "CNDB le cere scuze pe această cale spectatorilor săi, care, deşi au plătit deja taxele care merg la bugetul de stat pentru a le garanta accesul la cultură, sînt nevoiţi să scoată o sumă mai mare din buzunarul propriu pentru a putea viziona dans contemporan în singura instituţie publică de profil din acest colţ al Europei."
 
Scriu Brâncuşi, şi azi (le fel ca întotdeauna), pleacă, nu se mai întoarce, suferă şi se depăşeşte (sau nu). La mulţi ani, situaţie-Brâncuşi a culturii române (nu "româneşti", "cultura românească" spun doar ne-cultivaţii, adică ne-patrioţii bazici...) şi a vieţii româneşti (aici, da)!
 
Scriu Impex: România importă putere şi exportă resurse naturale (din care face parte şi cultura). Dublă mişcare disruptivă, "în foarfecă", care "seceră" perpendiculara individuală şi colectivă a locului, o face praf ca la cutremur. Moloz.
 
Scriu "Nous sommes quelques-uns à tolérer avec gêne qu\'on puisse parler de la misère autrement qu\'en connaissance de cause" (Camus).
 
Scrie Ce să zic, no duc io ghini da nici să mor nu pot că mai am multe de făcut (Brâncuşi).
 
Scriu Brâncuşi, Chaplin, propun.
 
Scriu Un muncitor, self-worker (de ce self-entrepreneur?).
 
Scriu Viaţa politică românească nu e un roman, e un doctorat. Decît că se plagiază între ei, în loc să fure de la ăi mari.
 
Scriu O veste extraordinară, care cred că va bucura pe multă lume, drept pentru care îmi şi permit să o fac publică: mi-a scris azi profesorul VINTILĂ MIHĂILESCU să mă întrebe dacă aş putea vorbi despre traducerea în franceză a cărţii sale Ambos mundos la salonul de carte de la Paris din martie. Ce întrebare! Am urlat de bucurie că mi-a scris. Mai multe nu ştiu.
 
Ignorance
Indifference
(dintr-un cîntec)
 
Scris scris.