Text compozit cu anarhii_de_toamnă

1. Înainte:



2. După:

Faima unui om se măsoară în numărul de pagini afişate de Google cînd îi tastezi la secţiunea search numele. Dar, oricît de faimos ar fi cineva, nici una din paginile găsite cu ajutorul motoarelor de căutare nu oferă detalii despre ce înseamnă cu adevărat acest nume. Dacă dau un search onomastic aleatoriu, voi afla că omul respectiv e profesor/inginer etc., îşi plăteşte taxele şi impozitele, a absolvit liceul cutare şi a ocupat funcţia cutare. Nimic mai neimportant.

Aici intervii tu, anarhii_de_toamnă. Nu numai că nu eşti faimos. Eşti complet necunoscut. Ieri nu apăreai listat pe nici un site. Abia acum, pentru că am scris eu despre tine, vei fi afişat pe web. Deocamdată, singurul nume despre care motoarele de căutare ne vor spune ce înseamnă cu adevărat este anarhii_de_toamnă. Dacă te va căuta cineva pe net, nu va afla nimic despre lucrurile pe care le faci tu pentru societate. Căutarea va avea un singur rezultat: textul de faţă, care, deşi e unicul care conţine numele tău, oferă cîteva informaţii orientative despre ce înseamnă el cu adevărat:

O asistentă medicală se uită cu lupa la un păduche care tocmai iese dintr-un ou proaspăt extras din părul tău lung. E fascinată, i se rupe că tu ai păduchi şi suferi din cauza asta, pe ea o interesează procesul, o interesează ce se întîmplă acolo, sub lentilă. Poate şi pe tine te percepe aşa, ca pe un păduche care iese din ou şi trebuie examinat, studiat, clasificat.

Te plictiseai groaznic în troleu şi ai început să-ţi numeri dinţii cu limba.

Schizofrenic. Cincizeci de ani. Azi, în Cişmigiu, s-a ridicat de pe banca unde stătea cuminte alături de soţia lui simpatică şi ţi-a cerut o ţigară. Avea şliţul desfăcut dar vorbea politicos. Şi, cel mai important, purta un tricou cu o bancnotă mare de 1000 de dolari imprimată pe el. Deasupra scria „I want to be a millionaire." Ai fi vrut să-i scrii "Dream on" sub bancnotă, dar i-ai dat două ţigări în loc de asta.

Aurolacii din autobuzul 105. Trei băieţi, o fată şi un copil. Mîncau seminţe (ce miros extraordinar de proaspăt prăjit aveau!) şi unul dintre băieţi era îmbrăcat într-o o vestă lungă, albă, cu ochiuri mari, care-i curgea peste blugii murdari şi tricoul negru. Parcă era un năvod privit prin ochii unei furnici. Iar fata, ea avea o cîrjă de metal şi îi lipsea piciorul stîng.

Te urmăreşte imaginea unei femei singure sau a unui bărbat singur mîncînd o prăjitură în cofetărie.

În drum spre şcoală, te uiţi la un om tînăr în scaun cu rotile. Are ochi negri şi mîinile tatălui tău. Îşi vopseşte părul (se văd rădăcinile) şi vorbeşte la mobil. A fost urcat în troleu de un altul (pare fratele lui) şi se ţine de o bară, neputînd preveni totuşi „tangajul". Se clatină ridicol pe scaunul său cu rotile şi continuă să vorbească la mobil. Nu pare extrem de nefericit. Comportament atipic.

Ideea ta fixă: privitul pe geam ca expresie a neputinţei de a trăi.

La o petrecere, un tip înrăit din cauza unei boli cronice se hotărăşte să-şi intoxice invitaţii cu carne expirată. Noroc că ai sunat să spui că nu poţi participa.

http://www.deviantart.com

Suni la o companie de taxiuri şi îi faci conversaţie centralistei timp de o jumătate de oră.

Scrii poezii în secret:




Ai probleme existenţiale serioase:

anarhii_de_toamna: ajutooorrr! cum se numeşte peştele ăla pe care-l mănîncă ruşii?
anarhii_de_toamna: balaur?
anarhii_de_toamna: baton?
anarhii_de_toamna: tabac?
anarhii_de_toamna: nu mai ştiu, am uitat complet şi nu mă las pînă nu aflu.
anarhii_de_toamna: scria în cartea "Viaţa Galinei Ulanovna".
anarhii_de_toamna: şi am uitat.
anarhii_de_toamna: aaaa!!!! Am găsit! BATOG!

Liste de cumpărături, întîlniri, cărţi şi filme. Fratele tău a răcit.

Îţi place ciocolata, iubeşti nectarinele, vrei să emigrezi.

O prietenă scrie un text compozit cu tine. Nu-ţi place cum începe, dar îţi place foarte mult cum se termină: cu tine în faţa oglinzii, tastîndu-ţi numele în secţiunea de search de la Google.