Să ne bucurăm cu măsură

Cînd spun Gaudeamus 2005 - tîrg de carte desfăşurat între 23 şi 27 noiembrie 2005, la Pavilionul Romexpo, Bucureşti -, îmi răsună în cap un gingle pus la dispoziţie de generoşii organizatori din Radiodifuziunea Română. Şi nu fac inutile figuri de stil, nu mă scufund în adîncurile memoriei pentru asta. Îmi răsună la propriu, pentru că scriu live în standul cu numărul 13 al Editurii Universităţii "Alexandru Ioan Cuza". Gingle-ul se întîmplă aşa: te afli sub cupola uriaşă a pavilionului, rătăceşti printre cărţi, fie că ai venit să le cumperi, fie că ai venit să le vinzi. Un suav fond sonor curge domol din nişte boxe ascunse vederii, învăluind activitatea de marketing, nici prea tare - încît să-ţi distragă atenţia, nici prea încet - încît să adormi cu cartea în mînă. Şi, brusc, maestrul de sunet de la staţia de amplificare dă sonorul pînă la "are you nunts?" şi intră on air cu gingle-ul: Gaudeamus igitur... În cazul de faţă, cunoscutul cîntec care ne epuizează resursele de latină pe la diverse ocazii sună mai degrabă a declaraţie de război decît a semn de bucurie. Toate sufletele aflate sub cupolă tresar în cor şi au nevoie de cîteva secunde bune ca să-şi revină din sperietură... Să ne bucurăm, aşadar! Bucurie pe care o înţeleg cînd, după gingle, este anunţă o lansare de carte, nu şi atunci cînd domnul Georgescu e avertizat să-şi mute maşina din parcarea de-afară. În fine, trebuie să auzi ca să crezi.

Un tîrg de carte n-are cum să fie altceva decît un tîrg. Cu bune şi rele, cu aglomeraţie, cu zeci de mii de cărţi, cu nelipsiţii mici şi necesara bere. Am văzut lansări la care asistau două doamne şi patruzeci şi opt de scaune, încît mi-l şi închipuiam pe Eugen Ionescu, cîţiva paşi mai încolo, rostind: "Eu v-am spus!". Am văzut lansări cu sute de oameni înghesuiţi să-i întîlnească pe Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Cristian Tudor Popescu, Robert Turcescu, dar şi pe Leonard Muha sau pe Andreea Marin. Zîna surprizelor şi-a descoperit vocaţia de scriitor şi a oferit publicului, pe lîngă o carte, un sfat extrem de practic: "Dacă vreţi să vă schimbaţi viaţa, mergeţi în Kenya!". Cu alte cuvinte, dacă nu aveţi pîine, de ce nu mîncaţi cozonaci?! Am văzut o bătaie, ca la ajutoare, pe cărţi cu horoscoape oferite gratis. Am vorbit cu cititori profesionişti, cu pasionaţi ai lecturii, dar şi cu oameni care nu ştiau ce caută pe acolo. E suficient să stai cîteva ceasuri în tîrg ca să-şi dai seama cît de falsă e problema dezinteresului faţă de carte. Întrebarea nu e "cine mai citeşte astăzi?", ci "ce se mai citeşte astăzi?". Aş spune că de toate.

Să ne bucurăm, aşadar!

Nume

Email (nu va fi publicat)

Website (optional)

Titlu comentariu

Comentariu

Comentariile cu greşeli de ortografie, cele care nu folosesc un limbaj civilizat şi cele care se referă la altceva decât la articolul comentat vor fi şterse.