Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Jurnalism  Sageata  Diverse

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Centenar şi jubileu la ANR


Radu-Ilarion Munteanu

14.06.2006
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Sâmbătă 10 iunie. O zi însorită, de vară. Aşezământul Asociaţiei Nevăzătorilor din România, la capătul străzii Vatra Luminoasă. Spre ruşinea mea, de abia acum îl descopăr, după ce voi fi trecut o viaţă de om pe lângă el, intrând pe stadionul alăturat. LiterNet.ro a fost invitat să participe la dubla sărbătoare a gazdelor, centenar şi jubileu, iar eu m-am nimerit mai liber.

Centenar, căci în 1906 regina Elisabeta fonda, aici, Societatea orbilor, jubileu, prin fericită potrivire cronologică se reînfiinţa, în august 1956, sub numele actual, structura de reprezentare a celor cu probleme de vedere. Aflu, abia acum, tot spre ruşinea mea, că numele împământenit al întregului cartier, pe care l-am luat ca atare, aproape neavând timp să realizez frumuseţea lui, fu "inventat" de regina poetă.

ANR a găsit o formă inspirată de a materializa dubla sărbătorire: faza finală a concursului tradiţional, Pe meridianele lumii, concurs de cunoştinţe, gen cine ştie, câştigă, ce antrenează an de an activa colectivitate, de aproximativ 80000 membri, ai Asociaţiei, într-o stimulativă competiţie cu fertile rezultate în lărgirea orizontului intelectual. Asistând la manifestarea de azi, am înţeles că nevăzătorii au o medie de cunoştinţe superioară, probabil, populaţiei ţării. Şi poate că s-ar putea extinde concluzia.

Nimic mai firesc ca tema concursului de anul ăsta să fie legată de istoria ce urma să fie sărbătorită. Aşadar, bibliografia de concurs s-a concentrat pe o singură carte: Carmen Sylva, uluitoarea regină Elisabeta a României, de doctorul în istorie Gabriel Badea-Paun şi apărută, în traducerea Margaretei Irina Nistor, la Editura Humanitas. 200 de concurenţi din cele 30 de filiale judeţene şi interjudeţene au ascultat cu atenţie formatul sonor al cărţii, au participat la cele două faze selective, pentru ca zece dintre ei să fie eroii, de fapt, ai zilei.

E momentul să spun că am fost impresionat de nivelul concurenţilor. 5 întrebări de dificultate şi punctaj succesive, criteriul fiind elementele informaţionale, abia au putut detaşa 6 finalişti, cu punctajul maxim, de 150 de puncte, cel de-al zecelea clasat acumulând 130!

Înaintea barajului, şi-a făcut apariţia principele Radu de Hohenzollern-Veringen, reprezentantul casei regale, legată prin istorie şi natura concursului de eveniment. Era greu să nu remarci că, dacă aplauzele de până atunci, chiar însoţind cuvintele preşedintelui, se menţinuseră în zona moderată a politeţii, intrarea oaspetelui regal a declanşat o poate neaşteptată reacţie de căldură. De ce neaşteptată? Se putuse remarca până atunci, din imponderabile, că sentimentele publicului din sala Centrului Şcolar erau mai mult sau mai puţin împărţite, între republicani şi monarhişti. Iarăşi am stat să mă gândesc, oare participarea emoţională merge până la entuziasmul faţă de istorie, sau altul să fie motorul reacţiei? Şi am ajuns la concluzia că eleganţa stilată cu care principele îşi îndeplineşte rolul de PR explică cel puţin jumătate din succesul de public al prezenţei D-sale. Aici şi în alte locuri.

Tot Alteţa sa fu cel care sugeră, la epuizarea întrebărilor de baraj, care nu reuşiră să separe pe cei cinci finalişti rămaşi în cursă, soluţia care, de altfel, devenise transparentă: toţi cinci fură declaraţi câştigători, li se atribui ex aequo premiul I, iar principele se oferi să dubleze, din resursele casei regale, fondul de premiere, care fu împărţit egal între premiaţi. Iată nu numai numele acestora, ci al tuturor finaliştilor:

Locul I – 150 de puncte (ex aequo după întrebările de baraj):
- Manda Maier – Bucureşti;
- Susana Drăgusin – Bistriţa;
- Jana Coculeanu – Iaşi;
- Ion Rusu – Galaţi;
- Iosif Solomon – Bacău.
Locul II – tot 150 p., eliminat după baraj
- Gheorghe Bujor – Brăila.
Ceilalţi patru concurenţi au fost: Teodor Manţa, Mureş, 140 p.; Mariana Gaspar, Timişoara, 140 p.; Gheorghe Potra, Cluj, 140 p.; Gheorghe Popa, Târgovişte, 130 p

Mulţumind domnului Mihai Dima, organizatorul concursului, pentru completarea informaţiilor, îi dau cuvanmtul:

Deşi acest concurs cultural are o bogată tradiţie, această situaţie, în care cinci concurenţi să intre într-un baraj prelungit, fiind, finalmente, desemnaţi câştigători, nu are precedent.

Juriul i-a avut în componenţă pe Radu-Ilarion Munteanureprezentantul presei culturale (LiterNet.ro, n.r.); Roxana ChiriţăTVR, Irina Nistortraducătoarea cărţii care a constituit bibliografia şi Mihai Dima, responsabil al serviciului cultural al ANR, fiind condus de catre domnul Radu Sergiu Ruba, preşedinte al ANR, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Ca încheiere, felicitând ANR pentru dubla aniversare şi pentru modul creator în care şi-a sărbătorit-o, îmi face plăcere să remarc consideraţia de care se bucură LiterNet, ca portal cultural, în rândurile acestor oameni care se înving cotidian pe ei înşişi. Şi asta, desigur, nu doar deoarece preşedintele lor este unul din autorii de suflet ai editurii LiterNet.

Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer