29.12.2006
Departe de casă, departe de ţară, colindele ascultate prin sistemul sofisticat ce împrăştie sunetul şi prin colţurile mai puţin măturate ale casei, bumeringindu-ţi-l apoi fix între scăriţa şi nicovala urechii au efect pronunţat lacrimogen. Butonul declanşator e apăsat doar după ce eu, jupânul şi adolescentul familiei ne tragem pe aproape toată rezerva de şerveţele a casei.

Mezinul nu ne crează probleme, colindele îi sună "abbastanza strano" aşa că-şi pune căştile pe urechi şi ascultă hotărât ultimul hit al lui Fabri Fibra, care înjură birjăreşte din titlu şi până în final, cu puţintică pauză în refren unde bagă interjecţii antrenante. Ohh! Ohh!

Asta, ce-i drept, ne adaugă câteva hohote şi sughiţuri pe linia melodică a plânsului paşnic doinit, drept pentru care, pentru a evita faza spasmotică hotărâm că e bine să-l ignorăm, până termină de fredonat.

Odată eliminat surplusul de lichid sărat, punem semn să ştim unde am rămas cu jalea şi pornim vijelios în marea cursă cu obstacole a cumpărăturilor. Experienţa anilor trecuţi ne ajută să scurtăm căzutul pe gânduri şi îndoielile de orice fel.
Tochitura din porcii comunitari n-are niciun chichirez, aduce a burete de baie fărâmiţat şi fiert inutil; iepurele cu sau fără măsline provoacă reacţii ecologiste şi plângăcioase zile în şir, aşa că, înşfăcăm de aripi, curcanul de aceeaşi statură şi greutate cu mezinul.
- Sarmale, avansează galeş, jupânul, cu un pui de speranţă proaspăt ieşit din găoace. -- N-ai decât să te sui, tu, în tei după frunze, mârâi printre canini, mie mi-a ajuns basmul de anul trecut când am făcut-o pe pupăza acrobată ajungând fără voie un fel de vedetă locală, pentru că ăstora nu le-a tradus nimeni "Pupăza din tei" deci nu, până n-om găsi un soi de plantă la înălţimea solului care să fie mai elastică decât gumarul ceapist al bunică-mii.

În grija Moşului, am lăsăt, vrând-nevrând, cadourile după ce mezinul a declarat că vrea un Alfa Romeo fumuriu iar pe cel mare am început să-l suspectăm că-şi doreşte neaparat un elicopter.

În grija Domnului, lăsăm copiii şi curcanul, pentru că întărziem fiecare pe la slujbele noastre care se vor termina când... tot Ăl de Sus are tabelul cu planificări!

Oricum până atunci, curcanul se va zvânta bine pe balcon iar copiii vor experimenta fericiţi, toate hotdoagele şi combinaţiile alimentare periculoase.

Nouă ne rămâne, să petrecem în pauza de masă, Crăciunul din vitrina hotelului somptuos de alături, unde a mai rămas liberă o băncuţă, zăpada e caldă şi pufoasă, miroase a bunici şi a cozonac... Unde oi fi pus clopoţelul? S-a făcut timpul să plec la colindat...

- Hai înapoi la muncă, Crăciuniţo, îl aud de prin troienile gândurilor pe jupân, hai că trag ăştia obloanele peste Crăciun, s-a făcut târziu, iar ţie îţi zbârnîie mobilul de vreo cinci minute... iar colinzi aiurea prin nămeţi? Uite, vezi, de aia n-am vrut eu să-mi pun sonerie cu clopoţei, ar fi bine să o schimbi şi tu. Ai să vezi, la anul o să mergem acasă... ai să vezi!

0 comentarii

Publicitate

Sus