Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Poveşti pentru copii  Sageata  Perle şi mărgăritare

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Prinţul Broscoi


Sînziana Popescu

06.03.2007
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Mai nou, omuleţul meu e plin de bubiţe în jurul gurii. Cum eu sunt destul de atentă la ce-i dau să pape, el aşişderea, încep investigaţiile, să văd de unde şi-a făcut rost de ele.
- Cum e mâncarea de la grădi?...
- Bună...
- Ţi-a plăcut ce-ai păpat astăzi?
- Îhî!...
- Ce-ai mâncat?
- N-ai citi mailul de la Diana?

Directoarea, alias Diana, ne trimite mereu meniul lor săptămânal pe mail, cerând îmbunătăţiri, impresii, sugestii, iar micuţii ştiu asta. Aşa că n-am încotro şi recunosc...
- L-am citit, dar vroiam să verific...
- Pe Diana?!

Tace, lovit în amorul propriu. (Dacă îndrăzneşti să comentezi ceva legat de activităţile de la grădi, eşti decretat rapid drept persoana non-grata!) Eu amuţesc deznădăjduită.

După o vreme pun la bătaie altă strategie: îl atac direct!
- Ai nişte bubiţe în jurul gurii, ai observat?
- Da. Şi ce dacă?
- Nu te deranjează?

Dă din cap că nu, şi-şi continuă concentrat jocul nu demult început, cu nişte cuburi din plastic legate cu elastic, din care vrea să facă o improbabilă (sper imposibilă) catapultă.
- E cineva bolnav la voi în grupă? Ai băut din păhărelul cuiva?
- Nu...
- Atunci de unde le ai?

Îşi întrerupe jocul şi mă priveşte ca pe a opta minune a lumii. Se încruntă. Încearcă să înţeleagă de ce îl tot întrerup pentru chestiuni atât de puţin importante.
- De la Ioana, răspunde sec. Se tot căsătoreşte cu mine! adaugă imediat după aceea, fără urmă de vinovăţie în glas. Apoi îşi continuă jocul.

Îl las o vreme să învârtă cuburile-n tihnă, după care-l iau din nou prin învăluire.
- Cum aşa? insist, încercând să par cât mai detaşată cu putinţă. Cum vă... căsătoriţi?...
- Mă pupă pe gură. De fapt, toate vor să se căsătorească cu mine: şi Carina, şi Ana, şi Alexandra... Şi toate mă pupă pe gură!

Oftează. Succesul e greu de îndurat.
- De ce le laşi?
- Dacă nu le las, mă aleargă prin grădiniţă!
- Şi educatoarele ce fac, când voi vă căsătoriţi de zor? întreb, privindu-l siderată.
- Nu ne văd...
- Aha, zic şi răsuflu uşurată pentru o vreme, gândindu-mă că totuşi asemenea incidente nu se petrec sub privirile indulgente al personalului.

Cum nu sunt adepta lui "te spun doamnei", mă gândesc să vorbesc cu fetele, să le conving să-l sărute pe obraz. Aşa că a doua zi descind hotărâtă spre grădiniţă, cu gândul numai la autoarele bubiţelor din jurul gurii copilului meu. Coc în gând planuri drastice de potolire a primelor furtuni hormonale, când, deodată, privirea-mi cade pe povestea fraţilor Grimm "Prinţul fermecat", pe care englezii au tradus-o mai inspirat prin "The Frog Prince", şi-mi vine o idee năstruşnică.
- Ce faci Ioana? Am auzit că te-ai căsătorit cu Matei...

Împricinata râde, în timp ce-i aruncă priviri languroase prinţului de serviciu. Râd şi educatoarele, deşi uşor contrariate, nefiind la curent cu evenimentul. Râde şi el. Toată lumea e fericită.
- Şi, mami a ta ce zice? E de acord că te-ai măritat cu broscoiul ăsta?

Fetiţele râd să se prăpădească, Matei dă să-mi facă observaţie, revoltat la culme. Îmi apropii capul de "obiectiv" şi-i şoptesc, complice:
- Să ştii că dacă-l pupi pe gură nu se transformă-n prinţ. Aşa, ca-n poveste... Îţi spun din experienţă! Eu îl pup pe tăticul lui în fiecare dimineaţă şi tot broscoi a rămas!

Am un succes nesperat. Grupa fetelor e în delir. Rezultatul? Matei nu mai are bubiţe, dar continuă să facă cuceriri pe oriunde se întâmplă să treacă.

Notă: Sînziana Popescu este creatoarea Tărâmului lui Andilandi, un mini-portal pentru părinţi şi copii.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer