Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Poveşti pentru copii  Sageata  Perle şi mărgăritare

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Vacanţa Morgana


Sînziana Popescu

17.07.2007
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Nu ştiu dacă vă mai amintiţi filmul acela din seria "Stan şi Bran", în care deliciosul cuplu se pregătea să plece în vacanţă sau într-un week-end prelungit, nu mai ştiu exact, dar orice ar fi fost nu mai reuşeau să plece odată. Şi după o serie de zeci de "bye"-uri, din ce în ce mai colorate şi mai disperate, sfârşesc, cu maşină cu tot, într-o mocirlă imensă. În care se vor scufunda şi din care, în foarte scurtă vreme, nu aveam să le mai vedem decât pălărioarele.

Ei, cam aşa mă simt eu acum. Sunt undeva între ultimul "Pa, mâine plecăm în vacanţă!" şi "Adio, o să mor de cald! O să mă topesc şi n-o să mă mai vedeţi veci!".

- Mami, noi o să rămânem în Bucureşti pentru totdeauna?
- Eh, nu pentru totdeauna...
(La un moment dat o să murim, mă gândesc, dar mă abţin stoic de la alte comentarii. Copilul nu e încă pregătit să guste umorul meu negru.)
- La un moment dat o să plecăm şi noi în vacanţă, când o să-şi poată lua mami liber. Mai e puţin până atunci!
- Vai, ce o să mă fac "până atunci"? Eu am o piele atât de sensibilă... Ştii mami, pielea mea nu suportă căldura, va trebui să mi-o smulgi de pe mine.
- Stai liniştit că nici aşa n-o să-ţi fie mai răcoare. Asta e vara... mai nou.
- Nu mai vreau vară! E anormal de cald chiar şi pentru această perioadă a anului. Şi nici urmă de precipitaţii...

Mă uit la el uimită şi deduc că în ultima vreme a început să fie foarte atent la buletinele meteo.
- O să treacă, Matei. Mai e puţin, vreo lună-două aşa şi gata. Pe urmă o să-ţi fie dor de soare.
- Nici gând! Da' în vacanţă când plecăm? Îmi promiţi de două săptămâni...
- Mâine-poimâine.
- În fiecare zi spui la fel.
- Aşa e. Căldura asta mi-a evaporat şi bruma de imaginaţie pe care o aveam în dotare. În fiecare zi spun acelaşi lucru! Şi mai iau şi bani pentru asta!

Ce să-i zic, că n-am mai putut să-mi iau concediu la data stabilită iniţial? Că de-abia în august o să ne putem rupe câteva zile să plecăm undeva la munte, sperăm noi la aer curat şi răcoare? Nu îndrăznesc.

Mă simt şi aşa suficient de vinovată că nu sunt în stare să-i ofer mai mult decât o vacanţă la televizor într-o cameră de bloc supraîncălzită, cu staniol la geamuri (altă idee mai bună cum să ne ferim de căldură n-am avut!) şi cu calculatorul meu care duduie non-stop alături.

Până în august însă rabd şi sper, asemeni celor trei surori din piesa omonimă a lui A.P. Cehov, că la un moment dat o să plecăm şi noi la Moscova. În vacanţă adică...

Notă: Sînziana Popescu este creatoarea Tărâmului lui Andilandi, un mini-portal pentru părinţi şi copii.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer