Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Respiraţie sub apă

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Iluzia


Simona Cratel

01.12.2007
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Pentru că nu se întâmpla nimic, am inventat o chestie. O iluzie, dar pentru că nu se întâmpla nimic, mi-am inventat-o singur.

Ultima oară când ne-am văzut, a fost acum un an şi jumătate. Ne-am încrucişat drumurile într-o împrejurare nefericită, din pură întâmplare. Poate că soarta aduce laolaltă oamenii care trebuie să fie laolaltă, dacă poţi crede în aşa ceva, iar ea, tocmai ea din toţi oamenii, trebuia să fie martorul principal când soarta mea s-a schimbat. Trebuia să fie acolo.

Am fost pe neaşteptate internat în spital pentru că mi s-a făcut rău pe stradă. Eram ameţit şi mi-era foarte sete. Mi s-a luat sânge. Ea mi-a luat sânge. "Ce faci aici?", am întrebat-o uimit, hipnotizat. Mă simţeam atât de rău, încât nu ştiam dacă nu cumva am halucinaţii. "Aici lucrez", mi-a spus. Purta un halat alb, iar părul îi era strâns în coadă. Semăna un pic cu sora ei mai mare, dar în pofida anilor care trecuseră, nu căpătase soliditatea ei, corpolenţa ei, prezenţa ei fizică vulgară. "Eşti doctoriţă?". "Nu", a zis, "sunt asistentă medicală". Am privit-o uimit în continuare. Am observat în urechea ei un cercel lung, complicat. Iar când s-a răsucit să aşeze pe masă fiolele l-am zărit şi pe celălalt. "Frumoşi cercei", am spus. Ea a zâmbit profesional, fără să mă privească. Se purta rece, nu lăsa nicio emoţie să se vadă. Dar ceva îmi spunea că nu e aşa.

În noaptea aceea era de gardă. Am privit-o prin geamul biroului în care stătea, iar capul ei blond, aplecat peste o carte, îmi părea venit din trecut. Era acum de un blond mai deschis, se vopsise. Aproape alb. Mă simţeam rău, dar bucuria pe care-o simţeam era nealterată. Şi-a ridicat capul, simţise că o privesc. A zâmbit. "Tu erai", am auzit la mine în cap, dar buzele ei nu s-au mişcat. S-a ridicat, mult mai caldă decât în primirea oficială pe care mi-a făcut-o, şi m-a invitat înăuntru. Nu mai era o fetiţă, devenise femeie. Gesturile ei nu mai erau aşa de abrupte, părea mult mai calmă şi mai stabilă. Dar m-am îndoit şi de asta.
"Ce-ai mai făcut?", m-a întrebat după ce m-a ajutat să mă aşez pe un scaun.
"Grozav!", am exclamat ridicând braţele ca să subliniez situaţia mea jalnică. Doar vedea şi singură.

M-a privit cu gravitate, ţinându-şi degetele înnodate pe masa dintre noi. Am spus, privind-o în ochi:
"Ceea ce vreau să spun este că... îmi pare îngrozitor de rău... De jumătate de an încerc să dau de tine."

Ea nu a zâmbit şi nici n-a dat vreun alt semn. Aşa că am continuat.
"Nu pot să stau aici fără să spui nimic! Aştept să zici ceva...!"

Iar atunci, în clipa aceea, chipul ei s-a schimbat. Toate trăsăturile i s-au adunat la un loc, într-o imagine meschină, plină de ură, aceea ce fusese înainte. M-a şocat. Nu-mi dădusem seama cât am rănit-o. Fusesem prea preocupat cât de rănit sunt eu. Undeva departe în trecut, noi ne mai luptam încă chiar în acel moment. Noi eram acolo, noi eram dincolo, noi eram peste tot.

Chipul ei şi-a revenit încetul cu încetul, dar tot nu a spus nimic. Şi-a turnat dintr-un termos într-o cană şi a luat o gură.
"Mi-e cumplit de sete, îmi dai şi mie?", am întrebat-o.

Mi-a împins în faţă termosul fără să rostească un singur cuvânt.

Am băut direct din el.
"Poţi să-l iei cu tine", a zis într-un final. Dar nu ştiu dacă a zis asta pentru că a vrut să fie drăguţă sau pentru că i se făcuse silă de mine.

M-am întors în cameră. Am stat treaz o vreme, şi am băut din termos. Era compot de mere, era dulce şi bun, iar mie-mi era sete.

Când m-am trezit, am fost anunţat că fusesem în comă şi că aveam diabet. "Îmi pare groaznic de rău", mi-a spus Alexandra mângâindu-mă pe frunte. Avea lacrimi reale în ochi. Nu puteam să vorbesc, dar ea a bănuit ce vreau să întreb. "Era să te omor cu compotul ăla!"

Când am ieşit din spital, a trecut pe la mine. A sunat la uşă, a intrat, şi s-a dezbrăcat complet. S-a dus în baie, şi privindu-se în oglindă, şi-a scos cei doi cercei câte unul. Şi-a trecut mâinile prin păr, să şi-l aranjeze, apoi s-a reîntors la mine, care stăteam încă şocat cu haina ei în mână. A aruncat haina smulgând-o din mâna mea, apoi m-a tras după ea în pat. Eu rămăsesem îmbrăcat, şi mi-am aşezat capul pe sânul ei, iar ea mi-a mângâiat părul încet. Apoi şi-a băgat mâna prin gulerul cămăşii, şi şi-a lipit palma caldă de spatele meu. Mirosul ei mă inunda. Mi-am trecut mâna peste abdomenul ei, dar n-am avut curajul să merg până la capăt. Trecuse prea multă vreme, nu mai eram de-al casei. Apoi m-am ridicat în genunchi, am privit-o din perspectiva aceea, iar ea, albă, blondă, mi-a zâmbit şi şi-a desfăcut încet picioarele.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Resurse

Simona Cratel este autoarea volumului Străinii, publicat de Editura LiterNet.
Siteul personal al Simonei Cratel

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Povestioara cu prăjiturele, Simona Cratel (4.7/5 - 10 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Adevărul despre mine, Simona Cratel (4.8/5 - 5 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Falling from grace, Simona Cratel (4.8/5 - 5 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Mi-e dor de Praga, Simona Cratel (4.5/5 - 6 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Orice femeie ar trebui să aibă un stăpîn şi-un sclav, Simona Cratel (5.0/5 - 8 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata Miscellanea
Sageata Ceaiul de joi dimineaţă
Sageata Povestiri minimaliste
Sageata Praful de pe tobă
Sageata autoficţiuni
Sageata 49
Sageata Visăreasa-n colţul blocului
Sageata Totul pe alb
Sageata Editorialul de luni dimineaţă
Sageata Cafe del Sol
Sageata Diversiuni şi aluviuni
Sageata Micile istorii
Sageata Scrisorile Getei
Sageata Insolita de marţi
Sageata Întîlniri - De dragoste
Sageata Cuvinte pentru înecaţi
Sageata România, draga de ea!
Sageata Jobenul cu iepuraşi
Sageata Şoseta cântăreţului de blues
Sageata inter_zise
Sageata Biciclete în Beijing
Sageata Istorii inventate
Sageata CompletAbil
Sageata Cutia cu păpuşi
Sageata Drumul spre Oz
Sageata Un pic - alte întîmplări adevărate
Sageata Poveştile fetei nesăbuite
Sageata Cum să...
Sageata Bungee Jumping
Sageata InCompletAbil fantastic
Sageata Fractalul Epic
Sageata Zen şi arta întreţinerii motocicletei
Sageata PUNCT...
Sageata S-a întâmplat într-o joi
Sageata 8 1/2. Odă bărbaţilor / Ode to men
Sageata Blues Letters
Sageata Casa cu pereţi de vânt
Sageata Bestiar domestic imaginar (cu persoane celebre)
Sageata Ora de libertate
Sageata Viaţa domnului Lăzărescu
Sageata Întâmplări despre niciodată
Sageata Jurnal de maimuţe
Sageata Cântece simple


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer