Monica Petrică - Prietena de joi

1. Portretul

Sincer, nu ştiu prea bine cu ce calitate a Monicăi ar trebui să încep conturarea acestui portret.

Oricine o întâlneşte pe Monica trebuie să recunoască deschis că este una dintre cele mai frumoase femei pe care le-a văzut vreodată. Ca artist, pe Monica o caracterizează, ca şi dincolo de scenă, o desăvârşită sinceritate, o intuire a esenţei profunde a fiecărui act sau fiinţă care îi ies în cale.

Există o ipostază a Monicăi, despre care vreau să vă vorbesc în mod special: este vorba de rolul Zâna Carabosse din Frumoasa din pădurea adormită. Nu exagerez cu nimic dacă afirm că este unul dintre cele mai bine interpretate roluri pe care le-am văzut vreodată, indiferent dacă mă refer la scena românească sau la cea internaţională. Prin acest rol Monica demonstrează, într-un spectacol de dans clasic, că poate asimila şi transcende determinările impuse de graniţele care fixează dansul în genuri. Faptul că personajul e negativ este şi mai relevant pentru profilul de artist al Monicăi: suavitate şi forţă, fragilitate şi impetuozitate, lumină şi tenebre sunt toate concentrate în acest personaj, căruia Monica îi conferă o plastică a corpului care poate inspira orice categorie de artist.

În toate rolurile în care am văzut-o, Monica a manifestat această tendinţă perpetuă de a asimila orice limbaj de mişcare, tendinţă dublată de un talent actoricesc impecabil. Fie că e vorba de rolurile din Un Tango Mas, Block Bach sau Urban Kiss, personajele interpretate de Monica impun un profil feminin care sugerează clar posibilitatea salvării spirituale într-o lume pândită de alienare.

Ca prietenă, Monica îţi oferă necondiţionat, pe lângă o sinceritate completă, acel sentiment de adăpost, de siguranţă, de încredere, o infailibilă senzaţie că totul are o rezolvare, că nimic nu este de netrecut, că nici o graniţă nu te poate face să dai înapoi. Pentru mine personal, Monica este un exemplu, un model moral, impus de o fiinţă în care fizicul şi spiritualul sunt de nedespărţit, în care zâmbetul şi lacrima se unesc adeseori în aceeaşi semnificaţie, întotdeauna vindecătoare.

Există oameni care pot fi caracterizaţi plenar printr-un simplu gest. Eu cred că esenţa Monicăi este concentrată în zâmbetul ei. Indiferent ce furtună s-ar ascunde în anumite clipe în inima ei, indiferent ce nori îi traversează drumul, zâmbetul Monicăi îţi spune mereu acelaşi lucru: că eşti acasă în sufletul ei şi că nicăieri nu e mai bine.


2. Videoclipul (Sting: "Fortress Around Your Heart")


3. Autocaracterizarea

- cîteva lucruri simple despre ea
Îmi place la nebunie să îmi plimb căţelul, pe Aris, care se dovedeşte un prieten de nădejde; ador să port discuţii îndelungi cu cei care îmi sunt apropiaţi, discuţii din care simt că mă îmbogăţesc lăuntric, îmi place să privesc îndelung frumuseţea, în orice stadiu şi sub orice formă s-ar prezenta ea...

- pasiunea, lucrul / situaţia care o extaziază, ambiţionează, motivează
Orice lucru care simt că îmi dă un sens....

- cel mai important talent al ei
Aş putea spune: talentul de a dansa... Dar cred ca principalul meu talent e răbdarea şi "încăpăţânarea" de a găsi tot timpul o esenţă bună în orice om...

- cel mai ridicol lucru pe care l-a făcut vreodată
Cred că situaţiile şi actele ridicole se nasc din modul în care sunt folosite cuvintele. Pentru mine cuvântul reprezintă o forţă aparte şi trebuie să ai mare grijă cum îl foloseşti. De aceea, nu cred ca m-am plasat vreodată în vreo situaţie ridicolă, datorită grijii pe care o acord semnificaţiei cuvintelor.

- ce îşi doreşte în următorii 5 ani
Să fiu sănătoasă în primul rând şi să am puterea de a mă bucura de tot ceea ce se întâmplă frumos în viaţa mea.

- lucrul pe care vrea să îl spună despre ea, deşi nu a fost întrebată
Îmi aduc aminte de cuvintele lui Dante... mai mult de atât nu am ce să spun: "Şi dacă mi s-ar fi pus atunci orice fel de întrebare, aş fi răspuns cu obrazul înveşmântat în umilinţă numai atât: Iubire!"


4. Recomandările

- o carte din cele citite în ultimul an
Recomand două cărţi de Amelie Nothomb: Sabotaj din iubire şi Cosmetica duşmanului.

- un film / o piesă de teatru sau un alt tip de eveniment ce poate fi văzut în stagiune curentă din cele văzute în ultimul an
Anul trecut, în aprilie, am văzut spectacolul prezentat la Bucureşti de "Nederlands Dans Theater" şi m-a lăsat fără cuvinte ultima creaţie a lui Jiri Kyllian, Tar and Feathers. Ştiu că nu poate fi văzută decât în Olanda şi în ţările unde compania efectuează turnee, dar pentru cine e realmente pasionat de dans, merita să îşi propună să ajungă sa vadă acest spectacol.

- un loc pe care îl iubeşte
Iubesc ABSOLUT orice loc a cărui atmosferă îmi "spune ceva"... Nu aş putea alege între Beijing, Paris, Roma...

- un concert / un album / o formaţie
Orice concert al lui Robbie Williams...

- o persoană tânără pe care pariază, pe care o vede capabilă să atingă excelenţa în domeniul în care aceasta evoluează
Eu cred că orice om are un talent specific, oricine e predispus spre excelenţă, cu condiţia să fie educat şi stimulat în sensul valorificării ei... Aşa că nu mi-aş permite să indic un singur nume...

---

PS: Aşteptăm înscrieri pentru săptămîna 31 martie - 6 aprilie 2008. Detalii în Argumentul acestei rubrici.

Nume

Email (nu va fi publicat)

Website (optional)

Titlu comentariu

Comentariu

Comentariile cu greşeli de ortografie, cele care nu folosesc un limbaj civilizat şi cele care se referă la altceva decât la articolul comentat vor fi şterse.