Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Scrisorile Getei

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Mutanţii printre noi


Geta Pop

12.08.2003
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Sfârşit de an şcolar în Canada. Emoţii pentru părinţi, emoţii pentru şcolari, funcţie de rezultatele pe trimestrul ăsta merg ori nu la Canada Wonderland, un parc de distracţii nu cu mult mai prejos ca în Orlando, abonament pe toată vara, ori stau acasă şi curăţă argintăria.

Acum ne trimit acasă şi "cartea anului", toate clasele cu poze, cu ce au făcut special, poze cu echipele de baschet, de fotbal, de etc. Fata mea e în multe echipe. Anul ăsta m-a distrat pagina unei clase de grădiniţă. Am văzut poza clasei, apoi cum şi-au făcut autoportretul.
Cu lacrimi am râs. Nu numai eu, au râs şi copiii mei. Parcă era o clasa de mutanţi.
Numai doi aveau 5 degete la mână, adică linii, unii aveau 2, 3, 4, nici un deget.
Un portret e tare interesant, mână, o linie, se termina cu 2 degete, dar înainte e un cerc. M-am tot gândit ce semnificaţie are, s-a prins fata:
- Poate ăştia sunt muşchii.

Altul are deasupra capului ca o rezistenţă scoasă din reşou, înţeleg că e par creţ, nu înţeleg de ce în loc de mâini are iar două rezistenţe.
Majoritatea nu au gât, gura au toţi, zâmbesc circular, ca Iliescu. Fetiţele, care s-au concentrat pe coafură, o linie în stânga, una în dreapta, izvorând din urechi, dar cu fundiţă, rochiţa, au uitat că membrele inferioare se termina şi cu laba piciorului.
Prietena mea are băieţelul în clasa asta, admirăm, da, are gât, are mâini, are picioare, e încălţat, pantofi de marca, doar sunt doua puncte pe pantofi, un pantof priveşte spre dreapta, unul spre stânga, o poziţie cam incomodă, aduce a Chaplin. Ce mă nedumereşte e faptul că e chel complet, o sun:
- Eu încă n-am văzut cartea, dar poate a făcut băiatul portretul după ce l-am dus la tuns, nu-i place.
Mai admir omul păianjen, omul electrocutat, câteva linii reprezintă părul, drept în vârful capului, plus degete, tot linii, asta ar putea împrumuta şi la alţii, omul gândac, dintr-un cerc iese ceva care seamănă cu un vierme.

Îmi zice fata:
- Nu râde. Sunt la grădiniţă, nu ştii ce a făcut prietena mea E., anul trecut.
- Ce a făcut?
- Ne-am înţeles că la ora 11 sa mergem eu şi S. la casa ei. Ne-am dus, la uşa de la intrare lipit un bilet mare:
"L. şi S., sunt la duş, intraţi în casa, uşa e deschisă.

Geta
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer