Sublima întrepătrundere a mişcărilor corpului - Ziua 14: Croaţia - Turcia

În vestiare, înainte de a intra în "arenă" (scenă, stadion etc.) ne comportăm cu toţii la fel. Suntem făcuţi, constituiţi identic. Programaţi parcă de acelaşi meşter în acelaşi atelier. Pentru acelaşi dans al vieţii. Apoi, la primul pas în lumina proiectoarelor, intrăm într-o stare aparte. Pentru noi, dansatorii aş numi această stare de excepţie, adrenalinică şi orgasmică: o "STARE DE DANS"

Croaţia: Ajungem în Croaţia, la Split, cu trenul de la Bucureşti. Sunt cu spatele făcut literalmente "pilaf". De abia mă pot mişca. Seara, spectacol. Lacul lebedelor. Mă târăsc spre teatru. Să dansez bufonul (ce "ridi"? "piangi" paiaţă!). De îndată ce pun costumul însă, parcă îmi ia Dumnezeu durerea cu mâna. Când intru în scenă, re-înviu. Dansez ca nebunul. Izbucneşte furtuna. Dementă total şi ea. În actul trei, înainte de secvenţa cu piruete mă ia aproape vântul pe sus. Mă înfig cu piruetele în vânt. Sunt vânt. Vârtej. Aparţin furtunii dezlănţuite. În totală stare de dans.

Turcia: Suntem la Istanbul. Dansez un duo cu Ruxandra Racoviţă. Dansând, nu-mi pot lua ochii de la Ruxi. Nu numai că e superbă, ca întotdeauna, dar în ciuda oboselii acumulate în aceeaşi zi de pe drum, de la clasă şi repetiţii, arde, emană lumină. Aprinsă pe dinăuntru ca o lampă "Gallet". În totală stare de dans.

Sunt convins că o stare specială îi încinge şi pe jucători în momentul unui meci. Să-l numim: "Corp în Stare de Joc". Şi ei şi noi experimentăm bineînţeles în plus şi "O Stare de Reprezentaţie". Devenim în acelaşi timp: "Corp în Stare de Spectacol".

În dans însă Starea de Joc şi cea de Reprezentaţie se sumează Stării de Dans. Nu numai fizică. Pe care cred că numai noi, în dans, o experimentăm.
Dacă am numi:
Atunci,Mişcările nu se "fac". Se scuipă. Se strănută. Se vomită. Flăcările ies ca dintr-o lampă de sudură.
Se fulgeră. Se străfulgeră. Se expulsează. Se ejaculează.

Problema este controlul impulsurilor iniţiale. Nu numai a traiectoriilor. Dozarea. "La bonne chose au bon moment".
Ceea ce trebuie atunci când trebuie.

Stare de Dans. (CED - le Corps en Etat de Danse)

Învolburare a corpurilor şi fierberi de creieri. Dansul ca produs al minţii cu prelungiri în "ale corpului". Mişcarea ca decupaj al spaţiului. Ca sfârtecare a universului. Ca motor de întrepătrundere a diverselor, multelor, spaţii. A ieşi din mulaje, din clişee, din atitudini. A supra-dimensiona. A DEPĂŞI POSIBILUL. Cu aceeaşi exaltare ca şi cea a jucătorilor de pe stadion. Şi cu cea, minunată, a copilului pe maidan. Virtuozitatea dansatorului, ca şi jocul de copil sau cel de pe gazon: O ştiinţă nebună şi o artă exactă. Dar înainte de toate un vis cu toţi porii deschişi. La maximum. A juca înseamnă pe undeva: a sfida posibilul.

A dansa înseamnă pentru mine înainte de toate: arta de a reinventa imposibilul.