Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  carnetzELLE

Carpe diem


Alex. Leo Şerban

01.06.2008
Elle, iunie 2008
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Luna aceasta împlinesc 49 de ani. Înaintea marelui Five O m-am gîndit să marchez, prin ceva, "înţelepciunea" care - cică - vine la pachet cu jumătatea vieţii (vorba vine; de parcă am trăi 100 de ani!). Fiind, astfel, la mii de metri altitudine - pe un zbor transatlantic care mă ducea de la New York la Paris - am întocmit o listă de "Lucruri pe care să le faci înainte să mori"... cinci lucruri, ca cele cinci simţuri; îmi face plăcere să vi le împărtăşesc:

1. Să vezi Lisabona; lăsaţi Barcelona, Ibiza, Capri-ul, insulele greceşti şi alte fineţuri - Lisabona este locul de pe lume în care, dacă nu te duci măcar o dată, ai trăit degeaba, iar dacă te-ai dus o dată, te vei duce şi-a doua, a treia, a x-a oară... Oraşul acesta e ca o casetă cu dealuri, oameni buni, străzi în pantă şi linii de tramvai în care cineva, o Bunică Imemorială, a pus la păstrare - gospodăreşte - minunea întîlnirii Melancoliei cu un castron de "caracois" (melci), fierţi în vin cu cîteva bucăţele de costiţă...



2. Să muşti dintr-o baghetă într-o dimineaţă la Paris (în Montmartre, pe Rue de l'Université, în Marais sau Quartier Latin); nu trebuie să porţi nici tricou în dungi, ca Gaultier, nici beretă pe cap, ca "franşuiardul" folcloric, trebuie doar să locuieşti - chiar şi numai cîteva zile - în Oraşul-Lumină care, atunci cînd se trezeşte, pofteşte la o baghetă proaspătă ce pîrîie atunci cînd muşti din ea - pentru această plăcere tactilă, olfactivă şi auditivă, renunţi şi la cafea...



3. Să asculţi cîntecul lui Georges Moustaki, "Avec ma gueule de météque"; vocea lui Moustaki este a unuia care ştie că "fumatul nu dăunează deloc" muzicii, versurilor, chitării pe care-şi cîntă - inconfundabil - bucuriile şi melancoliile de bărbat meridional, "de Juif errant, de patre grec" care-a iubit nenumărate femei, în braţele fiecăreia dintre ele făcînd frumos, definitiv de frumos, "de chaque jour / toute une éternité d'amour..."




4. Să te plimbi, la orice oră, prin Central Park; dacă "Oraşul-Lumină" are, într-adevăr, acea lumină ce pare să nu apună niciodată, New Yorkul - adică "Oraşul care nu doarme niciodată" - are Central Parkul, plămîn somnolent traversat de trăsuri, înconjurat, de jur împrejur, de o strajă veşnic trează de zgîrie-nori, în care merită să te duci ca să te tolăneşti - nu pe bancă, ci chiar pe iarbă, alături de zeci de alţi newyorkezi care "nu dorm niciodată": Central Parkul este imensul pat verde pe care, în fine, o fac...



5. Să miroşi parfumul Romei, mai ales pe înserat; Roma, "Oraşul Etern", miroase a Eternitate, fireşte - dar o eternitate renăscută în fiecare zi, trezită de simţurile celor ce-o populează; o eternitate de Amor (cum cîntă Moustaki), pentru că Amor = Roma, şi-n acest simplissim palindrom există tot începutul şi tot sfîrşitul - adică parfumul, fumul care rămîne...



Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică


Spacer Spacer