06.01.2010
1. Antalya, împreună cu familia, moment în care nici gânduri întregi nu am mai avut, ci doar cioturi de gânduri. Locul în care m-am făcut extraplată în şezlongul meu fără să gândesc nimic, doar lăsându-mă să prind culoarea ciocolatei sub soarele arzător. Când am descoperit că totul e în capul unui om, şi fericirea şi nefericirea, şi depinde doar de el ce alege.

2. Antalya, cu familia. Băile în Mediterană în toiul nopţii, într-o stare de euforie totală, împreună cu băiatul meu, partenerul meu de nebunii. My sidekick. Goi amândoi. Totul negru în jurul nostru. Eşti până la gât în smoala aia, vezi luminile de pe ţărm, ai câteva cocteiluri bune la bord şi niciun gând în cap. Doar râzi şi înoţi în neant.

3. Die wilden Detektive de Roberto Bolano

4. Căutând fosile în Eichstätt, într-un sit arheologic de la marginea oraşului. Ferigi, peşti, rahaţi fosilizaţi. Minunat.

5. Descoperirea oraşului Regensburg, care m-a făcut să-mi doresc să fi fost din nou tânără şi îndrăgostită în el. Romantismul plutea în aer şi te infecta total, făcându-te să pleci trist de acolo şi implantându-ţi dorinţa de întoarcere.

6. Septembrie 2009. De mult încercam să-l "dezleg" pe fi-miu, care exact ca şi mama sa, este dificil, complicat, şi în mod evident are nevoie de o supapă pentru trăirile sale prea intense, aşa că a venit ca o revelaţie cerească pasiunea şi talentul său pentru pian. Îl salut pe micul meu pianist, care are foc în el. Focul e ceva minunat.

7. Decembrie 2009: Întâlnirea norocoasă cu un om care mi-a amintit cine sînt eu cu adevărat, într-un moment în care eram în încurcătură cu mine însămi. Mi-a redat dragostea pentru viaţă şi pentru tot doar prin cele câteva cuvinte pe care mi le-a spus. Nu vreau să spun care au fost cuvintele magice rostite, dar pur şi simplu au fost cheia pentru tot, şi mi-au deschis o nouă uşă. Cuvintele schimbă lumea. Cuvântul e cel mai important lucru posibil. Aşa că aveţi grijă cum vă alegeţi cuvintele. Puteţi deschide uşi, ori închide uşi cu ele.

8. August 2009, Bucureşti, România, când am ascultat ploaia şi am înţeles foarte multe lucruri despre mine şi ceilalţi, şi ce anume este important şi ce nu. Dar mai ales însemnătatea acelui oraş pentru mine.

9. The Wrestler de Darren Aronofsky

10. Iar cel mai important pe anul 2009, mesajul de mai jos pe care mi l-a scris fi-miu şi m-a lăsat să-l descopăr în carnetul meu de notiţe:



PS: Inventarul anului 2009 şi / sau visele voastre pe 2010 le aşteptăm la [email protected] (în word, cu diacritice). Unele dintre cele primite vor fi publicate pe LiterNet.

Rubricile categoriei

Topuri & Retrospective

Publicitate

Sus