Brenda Johnson este the closer - cea care închide cazuri obţinând mărturia suspectului. Asta înseamnă că, datorită ei, procesele se încheie mai des cu sentinţe şi mai rar cu achitări şi că munca poliţiştilor, de a aduna probe şi a aduce în faţa justiţiei infractori, are o finalitate. Văzând-o însă, în hainele ei roz, vorbind pisicit cu accentul ei sudist, părând mereu defazată de ceva - lipsa ochelarilor, a genţii, a pisicii - nu prea îţi vine să crezi că e în stare să smulgă cele mai îngrozitoare confesiuni de la criminali odioşi. Tocmai asta e idee.
Brenda pare cea mai drăguţă şi zăpăcită doamnă din lume. Are vreo 40 de ani, s-a mutat recent la Los Angeles pentru a conduce divizia de crime deosebite - deosebite în sensul că implică politicieni şi celebrităţi şi trebuie să fie rezolvate cu diplomaţie - şi se poartă cu noii ei colegi şi cu suspecţii cu cea mai mare deferenţă, aşa cum a învăţat-o mama ei în Atlanta, unde a crescut. Până când cineva o scoate din sărite - colegii nu o iau în serios sau suspecţii o iau de-a dreptul de fraieră - şi atunci poleiala de doamnă sudistă crapă şi iese la iveală vocabularul ei de grăjdar şi mintea brici care a înregistrat şi a analizat tot ce ai zis şi ai făcut până în secunda aceea. Printre primele lucruri pe care le spune echipei ei, după o confruntare legată de procedură în care s-au aruncat cuvinte grele, este: "Dacă voiam să mi se spună căţea, nu mai divorţam." Drept urmare, a durat ceva până când echipa a încetat să o saboteze şi a început să o ajute. Şi e de înţeles şi de ce nu au plăcut-o - politeţea ei este exagerată şi deplasată într-o secţie de poliţie din California formată aproape exclusiv din bărbaţi, unii destul de în vârstă, toţi suficient de misogini - şi de ce au ajuns să o placă şi să îi fie devotaţi - Brenda este obsedată de muncă şi nu se lasă până când nu rezolvă cazurile şi, mai mult, îşi protejează întotdeauna echipa, indiferent de relaţiile dintre ei. Până şi fiorosul comandant Taylor, căruia i-a suflat cazurile interesante odată cu venirea în secţie, ajunge să o respecte pentru că nu poate să îi nege talentul, creativitatea şi corectitudinea.
Dar mulţi sunt fermecaţi din prima de accentul ei din Sud, de întreaga ei purtare, foarte feminină şi neajutorată, de obiceiul ei de a mânca dulciuri tot timpul (nu că s-ar vedea pe silueta ei graţioasă), de stângăciile ei, de părul căzut mereu pe ochi. Aceştia sunt mai ales suspecţii, care cred că o pot duce de nas. Ce nu ştiu ei este că Brenda este specializată în interogatorii la CIA, unde a lucrat şapte ani, şi că nu e nimic pe lume care să o păcălească. Intuiţia ei, naturală şi educată, o ajută să empatizeze cu suspectul, să îi găsească slăbiciunile şi să le folosească pentru a obţine adevărul. Uneori sunt trucuri, alteori adevăruri brutale spuse în faţă şi nu rareori şantaje sentimentale. Orice instrument ar folosi, reuşeşte să afle ce voia şi totul este cu atât mai surprinzător cu cât te face şi pe tine, privitor, să crezi că habar nu are despre ce vorbeşte.
Capacitatea ei de a disimula o face un personaj romantic clasic, precum Rosalind în As You Like It, care îmbracă un costum pentru a se apăra şi pentru a-şi îndeplini scopul. Brenda joacă un rol complet diferit de firea ei impetuoasă şi extrem de atentă la lumea din jur. Face pe delicata şi zăpăcita până când situaţia cere să apară adevărata Brenda, cea care îţi arată că a ştiut de la bun început cu cine are de-a face.
Masca aceasta face parte însă din personalitatea ei şi este cea care îi apropie şi îi îndepărtează pe cei din jur. Unul singur reuşeşte să vadă dincolo de ea şi dincolo şi de eficienţa rece a detectivului care rezolvă cazuri, în adâncul sufletului ei. Şi acesta este Fritz, un agent FBI care o iubeşte şi o echilibrează. Aşa cum ea îi ajută pe colegi să încheie cazurile, el are grijă ca ea să închidă uşa serviciului şi să aibă o viaţă. Bine, asta nu îi iese întotdeauna, pentru că Brenda nu se prea poate decupla de la cazul care o obsedează. Dar când reuşeşte, vedem că, sub hainele roz, sub inteligenţa ascuţită, ea e Brenda Leigh, fiica unui militar şi a unei elegante doamne din Sud, o femeie cu aceleaşi temeri, dorinţe şi capacitate de a iubi ca oricare dintre noi.