Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  4SPACE

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Locuirea azi


Augustin Ioan

01.06.2010
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Dacă m-ar pune cineva să vorbesc liber despre chestiunea locuirii astăzi, cu accent mai cu seamă pe locuirea colectivă, ar trebui să ating, oricât de scurt, măcar următoarele lucruri, pe care le las ca un punctaj care, poate, va naşte discuţii:

1. Criza conceptuală a locuirii colective (la toate nivelurile locuirea asistată, comunitară, condiţionată de nivelul ridicat de urbanizare, criză a modelului modernist, eşec al gândirii socializant-colectiviste etc); e foarte puţin discutată critic
2. Criza gated communities (locuirea protejată de ziduri, izolarea unei comunităţi social "superioară" de restul oraşului). Prin extindere, criza locuirii individuale de periferie bogată în SUA (cu rezultat: apariţia The New Urbanism. orice nouă formă de aşezare - cartier satelit - repetă fractalic complexitatea întregului, adică are toate formele urbane în mic).
3. Noua intimitate post-Facebook; dedramatizarea ideii de confort, refuzul tipizării prin succesul DYI (a ajuns şi la noi: do it yourself, bricolaj; vezi Ikea şi celelalte lanţuri de home improvement).
4. Arhitectura "democratică", "socialismul producţiei de spaţiu privat": casa nu este un domeniu privilegiat al arhitectului, care nu este mai specialist în locuire decât clientul oarecare (v. Christopher Alexander şi al său A Pattern Language). Informaţia (producerea şi consumul ei) devine componentă a locuirii şi chiar emblemă a statutului social: casa / ecran,
5. La sânul "Mamei Geea": recuperarea şi auto-sustenabilitatea energetică legiferată în Occident transformă casa în maşină computerizată de salvat şi produs energia (casa îngropată, pompa de căldură, eficienţă a materialelor, faţadele inteligente, energie solară / eoliană, din deşeuri menajere etc).

După care aş da şi exemple de bune practici în arhitecturi locuitale contemporane şi în mediul înconjurător al acestora.
a) Rural Studio, Herzog / De Meuron, Mahti Senaksenaho, Fundaţia Habitat şi Artă în România (i.e. sculptorul Alexandru Nancu, Augustin Ioan and friends)
b) minimalism, poverism, materiale "as found" (nu neapărat naturale, dar pot fi reciclabile), "umile": revitalizarea materialelor naturale, o nouă întoarcere - culturală - la "natură": chirpici, lemn, trestie, bambus, dar şi piatră naturală masivă;
c) casa-bricolaj (Casa Herczeg Timişoara); aplicarea principiilor filosofice la arhitectură: pliul / faldul (MVRDV, Mecanoo, Rem Koolhas); casa Mobius şi casa anti-oedipiană: o nouă miză a raportului public-privat în sens foucaultian, de bandă a lui Mobius, (printr-o nouă dozare a temei transparenţei, relaţii diferite cu exteriorul, disiparea dihotomiei dintre public şi privat şi / sau a activităţilor diurne / nocturne), redescoperirea spaţiilor intermediare (curţi, prispe, cursive)...

În încheierea unui astfel de discurs, aş face următoarea observaţie amară. La noi e totul de făcut şi toate erorile se repetă: apar gated communities, nu se discută despre locuirea socială, cei din ştiinţele socio-umane nu sunt teribil de interesaţi de investigarea locuirii colective după 50-60 de ani de aplicare, locuinţa individuală nu este experimentală în sensul noilor modele de locuire, ci doar - rar - în sensul expresiei, iar statul, prin ANL, deşi nu ar trebui să se mai afle pe această piaţă, construieşte aceleaşi blocuri, doar că mult mai prost...
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer